FOAMEA FIZIOLOGICĂ VS FOAMEA EMOȚIONALĂ. Te-ai întrebat vreodată de ce ne este foame? Pare evident, dar răspunsurile posibile sunt: (1) Pentru că trebuie să ne satisfacem nevoile de nutrienți ale corpului nostru – pentru a supraviețui. (2) Deoarece corpul nostru caută să mențină structurile și funcțiile celulare. (3) Avem nevoie să ne asigurăm energia pentru a desfășura orice activitate/muncă.
Mecanismele fiziologice și moleculare a tot ceea ce ține de aportul alimentar sunt foarte complexe și nu sunt încă bine înțelese. Încercarea de a răspunde la această întrebare dificilă ridică o altă întrebare: ne este foame întotdeauna pentru că avem nevoie de nutrienți? Când ne este foame, credem în mod obișnuit că aceasta se datorează faptului că corpul nostru are nevoie de energie, dar realitatea este că nu este întotdeauna cazul; foamea poate apărea din mai multe motive. Prin urmare, dacă ne întrebăm: Cum se generează senzația de foame?, răspunsul nu este simplu, putând fi analizat din punct de vedere psiho-socio-cultural și din punct de vedere biologic.
Acum, știind că foamea poate fi declanșată din mai multe motive. Care sunt cele mai frecvente cauze și cum le putem detecta?
Emoțiile noastre joacă un rol important
Emoțiile sunt stări emoționale care indică situații personale interne, motivații, dorințe, nevoi și chiar scopuri. Fiecare dintre noi trăiește emoții într-un mod special, în funcție de experiențele și personalitatea noastră. Toate acestea le folosim pentru a evalua o situație specifică și, prin urmare, influențează modul în care percepem situația și reacționăm la ea. Aceste reacții pot fi înnăscute, în timp ce altele sunt dobândite.
Multă vreme emoțiile au fost subestimate și s-a acordat întotdeauna mai multă importanță celei mai raționale părți a ființei umane. Literatura extinsă care există despre pierderea sau creșterea în greutate acoperă multe aspecte, precum prevenirea, fiziopatologia, tratamentul nutrițional și patologiile fizice care pot fi asociate. Totuși, componentei psihologice nu i s-a acordat aceeași importanță, ceea ce ar putea influența creșterea în greutate și relația pe care o avem cu alimentația, precum și să motiveze abandonarea tratamentelor nutriționale și a eventualelor patologii aferente. Pentru toate acestea este ușor să ne relaționăm emoțiile cu hrana noastră, vom numi această circumstanță specifică hrană emoțională.
Tristețea, durerea, abandonul, vinovăția sau angoasa sunt câteva dintre sentimentele pe care ați putea încerca să le exprimați prin conflicte alimentare. Aceste conflicte alimentare pot fi înțelese ca o modalitate de a exprima sentimente sau emoții pe care adesea nu le recunoaștem, dar pe care inconștientul nostru încearcă să ni le arate. De aceea, primul pas este să ne oprim și să ne gândim la ce ni se întâmplă, să punem cuvinte. Acest lucru ne poate ajuta să controlăm situația de foame emoțională.
Tipuri de emoții
Așadar, mâncatul emoțional înseamnă a mânca ca răspuns la emoții, fie ele negative sau pozitive, unde mâncarea devine substanța care le calmează și le reglează.
Emoțiile pozitive sunt cele în care folosim mâncarea pentru a ne bucura și a sărbători, așa cum este cazul petrecerilor și adunărilor de familie sau sociale. De altfel, unii autori susțin această idee subliniind că și emoțiile pozitive pot fi legate de acest mod de a mânca, fără a fi percepute ca ceva negativ. De exemplu, de când suntem bebeluși începem să ne asociem emoțiile cu mâncarea. Când un bebeluș este afectat emoțional, se calmează prin hrănire și contactul cu îngrijitorul său. Această relație în sine nu este negativă, este un comportament de iubire și grijă; cu toate acestea, cu timpul și anumite asocieri creăm o relație emoție-hrană.
De asemenea, trebuie avut în vedere că există emoții care nu trebuie să fie pozitive sau negative, deoarece depinde de evaluarea pe care o dă fiecare, precum plictiseala, care poate fi legată și de alimentația emoțională. Astfel, suntem de acord că există o relație de hrănire emoțională și că mâncarea emoțională îndeplinește o varietate de funcții.
De menționat că atunci când ne referim la alimentația emoțională nu ne referim doar la creșterea cantității de alimente, emoțiile ne pot afecta și prin reducerea apetitului. Așa cum alimentația emoțională nu apare întotdeauna în cazul alimentelor cu valoare nutritivă scăzută, ea poate apărea și în cazul alimentelor nutritive. Ceea ce caracterizează alimentația emoțională nu este mâncarea în sine, ci motivul pentru care este consumată, care are o cauză sau urmărește un efect emoțional prost gestionat.
Anxietate?
Este foarte frecvent ca în timpul consultației mulți dintre pacienții care intenționează să slăbească să exprime spontan fraze care fac aluzie la termen „Anxietate.” Putem defini anxietatea ca omologul patologic al fricii normale, manifestându-se ca modificări ale dispoziției, gândurilor, comportamentului și acțiunilor fiziologice. Gestionarea corectă a simptomelor anxioase ne permite o mai bună toleranță și, în consecință, o mai mare aderență și permanență la tratamentul modificării compoziției corporale. Pentru aceasta este necesară abordarea pacientului într-un mod multidisciplinar.
