Istoria culturismului

MUŞCHI&REVISTE (II)

MUŞCHI&REVISTE (II). Povestea agitată a primelor şapte decenii ale Muscle & Fitness.

UN CHIOŞC DE ZIARE, ORIUNDE

Imaginaţi-vă un chioşc de ziare dintr-un oraş mare, poate Chicago, pe la mijlocul anilor ‘50, în zorii unei zile de iarnă. Un camion se opreşte pe strada plină de lapoviţă şi distribuitorul aruncă un pachet. Angajatul care plimba un trabuc prin gură – taie sfoara, ia numă-rul pe ianuarie al MUSCLE POWER şi îl strecoară între ”fratele” său mai centrat pe culturism, MUSCLE BUILDER, şi duşmanul lor de moarte, Strength and Health. Titlurile de pe cele două MUSCLE imploră atenţie, în timp ce revista lui Hoffman rămâne pe dinafară înfrântă de-a lungul deceniului. De obicei într-un cerc de culoare deschisă, lângă titlul revistei MUSCLE BUILDER, un subtitlu susţinea în perioada august 1952–iunie 1957: ”Revista numărul 1 în lume în materie de culturism.” În ciuda proceselor penale, războiul revistelor a izbucnit de fapt la chioşcurile de ziare de pretutindeni, sentin- ţa fiind dată în cele din urmă de clienţi, care au ales MUSCLE în defavoarea lui Strength.

Lansată în 1932 de Hoffman, revista Strength and Health adesea punea în evidenţă pe coperţile sale culturişti, însă în materie de conţinut punea accentul pe concursuri de haltere şi dezvoltarea forţei. Cu apariţia lui Joe în postura de competitor de temut, Strength and Health i-a etichetat pe culturişti drept “boobybuilders” (joc de cuvinte ironic – adică vor să le crească sânii) şi a ridiculizat arhetipul cu talia îngustă şi umerii largi pe care revistele MUSCLE POWER şi MUSCLE BUILDER (şi chiar mai multe) l-au declarat cîştigător şi despre care Hoffman a spus că îi lipseşte baza pentru forţă. În schimb, revistele lui Joe au aruncat o aură negativă asupra idealului de om puternic şi masiv şi au criticat insistenţa în promovarea culturismului american într-o vreme când chiar Mr. America a fost retrogradat la unul dintre concursurile de haltere ale lui Hoffman. Până la mijlocul anilor ‘50, declaraţiile constante ale lui Hoffman împotriva lui Weider erau în mod personal şi jignitor antisemite.

Erau de asemenea contraproductive. Bigotismul l-a tras în jos pe Hoffman şi revista sa, în timp ce criticile asupra fizicului culturiştilor îi informau pe cititori unde să găsească sfaturi referitoare la cum să arate mai mult ca definitul Steve Reeves, decât ca halterofilul rotund, legenda Paul Anderson. Războiul a alimentat ambiţia lui Joe şi a fratelui său Ben, de a-şi extinde organizaţia – Federaţia Internaţională de Culturism (the International Federation of Body Building – IFBB), care se concentra numai pe fizic şi care a inspirat culturişti de top să apară mai des în revistele lui Weider, incluzându-i de altfel şi pe neglijaţii afro-americani.

Cu titluri suprapuse, fotografi şi editori, cele două reviste – MUSCLE POWER şi MUSCLE BUILDER – concurau una cu alta. Căutând spaţiu, MUSCLE POWER şi-a dezvoltat pentru ultimele cinci numere titlul în MUSCLE POWER AND THE WEIGHTLIFTER. Încetarea apariţiei revistei din 1958 a coincis cu naşterea uneia noi marca Weider, MR. AMERICA. Ştirile competiţionale legate de haltere din MUSCLE POWER au fost mutate în MUSCLE BUILDER, iar MR. AMERICA – în curând subintitulată ”Pentru bărbatul care vrea să îşi îmbunătăţească Corpul – Mintea – Personalitatea” – s-a clasat ca o publicaţie de culturism cu o deschidere mai largă faţă de preocupările stilului de viaţă masculin. În plus faţă de articolele de antrenament şi nutriţie din al doilea număr, au fost şi ”Moda pentru culturişti,” ”Ai grijă de părul tău,” ”Sexul şi culturistul” şi articolul acid “Portretul omului-medicament: Bob Hoffman.”

Până atunci, întreprinderea Joe Weider avea un nou sediu în Union City, New Jersey, iar în repertoriu figurează publicaţii pe teme de aventură, box, baseball, sporturi şi reviste pentru adolescente, alături de alte 27 de publicaţii dedicate comerţului; tipăriturile combinate date spre comerţ erau în număr de peste două milioane de copii lunar. S-a ajuns aproape la o catastrofă atunci când aceste cifre au scăzut brusc la zero peste noapte, din cauza unui distribuitor, American News, care a închis neanunţat. Incapacitatea bruscă de a publica, pe măsură ce datoriile creşteau, aproape că l-a adus pe Joe în faliment. În schimb, a închis fiecare publicaţie cu excepţia adevăratelor sale iubiri, MUSCLE BUILDER şi MR. AMERICA. Succesul lor a persistat, finanţele sale au fost salvate şi pasiunea sa pentru culturism a rămas neclintită. Lupta pentru tipărituri a continuat, însă la începutul anilor ’60 era clar cine era câştigă-torul tarabelor cu ziare.

O ŞEDINŢĂ FOTO ÎN CALIFORNIA

Era o zi atât de luminoasă încât Larry Scott şi-a purtat ochelarii Ray-Ban până chiar înainte ca fotograful Russ Warner să înceapă să prindă cadre cu el pozând pe o stâncă înaintea unei văi înverzite, sub cerul azuriu fără nori. Era martie 1966, iar scriitorul Dick Tyler făcea propriile fotografii şi note mâzgălite în spatele aparatelor, prinzând remarcile inteligente şi alte detalii care mai târziu ar duce cititorii în jurul lumii până în acel loc pentru a simţi razele soarelui încălzindu-le proprii deltoizi. Trupa veselă se afla la Vasquez Rocks în valea San Fernando, dar ar fi putut la fel de uşor să fie pe munţii de deasupra oraşului Malibu sau pe plaja din Santa Monica împreună cu Scott, Dave Draper şi două sau trei tinere îmbrăcate sumar pentru a fi o companie adorabilă în jurul acestor bărbaţi musculoşi.

Joe a venit cu avionul de la New York pentru a superviza această, dar şi altele, şedinţă foto, şi pentru a se caza la biroul-satelit din Santa Monica. Sudul Californiei devenise până atunci mecca pentru culturism şi un cadru principal pentru coperţile revistelor MUSCLE BUILDER şi MR. AMERICA, la fel ca şi pentru articolele şi reclamele din ele. Textul a primit o aură de capriciu combinată cu o crescută vitalitate masculină prin articole ca cele din MUSCLE BUILDER ”Consumaţi peşte pentru o forţă ca de baracuda” şi ”Tehnici de creştere incredibile care dezvoltă tricepşi senzaţionali.”

Numărul din noiembrie 1965 a servit titluri precum ”O altă tehnică de antrenament din Era-Spaţială: Programul de antrenament a lui Arnold,” “Vic Downs îşi construieşte un fizic Era-Spaţială la 36 de ani!” şi “Împins din culcat cu haltera, tip Era-Spaţială, pentru rezultate cu viteza luminii!” (notă: Era Spaţială începe cu prima călătorie în spaţiu, adică din 1957 până în prezent). În specificul zilei, Joe a făcut muşchii foarte şic. În timp ce coasta de est părea absorbită de nuanţe de gri ca într-o melodramă alb-negru, California izbucnea în culori deschise ca într-un film muzical Technicolor. Pe parcursul anilor ’60, revistele lui Joe au devenit din ce în ce mai sinonime cu soarele şi distracţia, plăcile de surf şi frumuseţile în bikini, totul ca o vacanţă continuă în ceea ce părea paradis în comparaţie cu o zi de iarnă rece şi umedă în Union City, Toledo sau Graz, Austria.

Autor: GREG MERRITT, Fotografii: COURTESY WEIDER HEALTH & FITNESSwww.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Inchide

Muscle & Fitness Nr.3 2009 – Digital

10,00 lei
Adaugă în coș
Inchide

Muscle & Fitness Nr.1 2014 – Digital

10,00 lei
Adaugă în coș
Inchide

Muscle & Fitness Nr.2 2014 – Digital

10,00 lei
Adaugă în coș
Inchide

Muscle & Fitness Nr.1 2015 – Digital

10,00 lei
Adaugă în coș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *