Slabire si arderea grasimii

Publicat pe 1 august 20245 august 2024 de Weider.ro

Grăsimea Viscerală: Pericolul Invizibil

Grăsimea viscerală, ascunsă adânc în abdomen și învăluind organele vitale precum ficatul, stomacul și intestinele, este mai mult decât un simplu inamic al siluetei. Aceasta grăsime invizibilă este un catalizator tăcut pentru o serie de probleme de sănătate grave, printre care bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și sindromul metabolic. Dar nu te teme! Sportul și un stil de viață activ sunt armele secrete care te pot ajuta să o înfrunți.

De Ce Este Periculoasă Grăsimea Viscerală?

Grăsimea viscerală este metabolizată diferit față de grăsimea subcutanată, eliberând mai multe substanțe pro-inflamatorii și hormoni care pot deregla metabolismul. Studiile au arătat că grăsimea viscerală este puternic asociată cu rezistența la insulină și inflamația cronică, contribuind astfel la un risc crescut de boli de inimă și diabet .

Cum să Combateți Grăsimea Viscerală prin Sport

1. Exerciții Cardiovasculare Explozive

Alergarea: Studiile arată că alergarea intensă poate reduce grăsimea viscerală mai eficient decât exercițiile de intensitate moderată. Un studiu publicat în Journal of Obesity a descoperit că alergarea intensă timp de 12 săptămâni a redus semnificativ grăsimea viscerală la participanți .
Ciclismul: Fie că pedalezi în aer liber sau pe o bicicletă staționară, ciclismul este un mod excelent de a arde calorii și de a ataca grăsimea viscerală. Cercetările arată că sesiunile regulate de ciclism de intensitate moderată până la intensă pot reduce grăsimea abdominală .
HIIT (High-Intensity Interval Training): HIIT este un joc de putere între corp și calorii. Sesiunile de HIIT, care alternează perioade scurte de efort intens cu perioade de recuperare, sunt deosebit de eficiente. Conform unui studiu din Obesity Reviews, HIIT poate reduce grăsimea viscerală mai eficient decât exercițiile de intensitate continuă .

2. Antrenamente de Forță pentru un Metabolism Turbo

Ridicarea greutăților: Antrenamentele de forță nu doar că îți construiesc mușchi, dar îți accelerează și metabolismul. Studiile au arătat că antrenamentele de rezistență cresc masa musculară, ceea ce ajută la arderea mai multor calorii în repaus și la reducerea grăsimii viscerale .
Exerciții cu greutatea corporală: Flotările, genuflexiunile și abdomenele sunt aliații tăi împotriva grăsimii viscerale. Aceste exerciții sunt accesibile și pot fi realizate oriunde, aducând beneficii considerabile pentru tonifierea corpului și reducerea grăsimii abdominale .

3. Echilibru și Flexibilitate pentru Reducerea Stresului

Yoga: Practica yoga nu doar că îți flexibilizează corpul, dar reduce și stresul, un factor major în acumularea grăsimii viscerale. Conform unui studiu publicat în Journal of Alternative and Complementary Medicine, yoga poate reduce semnificativ grăsimea viscerală prin scăderea nivelului de cortizol .
Pilates: Pilates întărește mușchii de bază și ajută la tonifierea abdomenului, fiind astfel un partener de nădejde în lupta cu grăsimea viscerală. Practica regulată poate contribui la un nucleu puternic și o postură îmbunătățită .

Suplimente Nutritive pentru Suport

Pe lângă exercițiile fizice și alimentația echilibrată, suplimentele nutritive pot fi de mare ajutor în lupta cu grăsimea viscerală. Thermo Caps este un supliment nutritiv complex recomandat pentru stimularea metabolismului energetic și pentru slăbire. Acest supliment poate spori eficiența antrenamentelor și poate ajuta la arderea mai rapidă a grăsimilor, inclusiv a grăsimii viscerale. Ingrediente precum extractul de ceai verde, cofeina și L-carnitina sunt cunoscute pentru proprietățile lor de stimulare a metabolismului și de susținere a procesului de slăbire.

Recomandări Adiționale

Dietă echilibrată: Alimentația este cheia. Consumul de alimente bogate în fibre, proteine slabe și grăsimi sănătoase, evitând zaharurile rafinate și grăsimile trans, poate accelera procesul de ardere a grăsimilor.
Somn suficient: Lipsa somnului este legată de creșterea grăsimii viscerale. Asigură-te că dormi cel puțin 7-8 ore pe noapte pentru a menține un metabolism sănătos.
Gestionarea stresului: Stresul cronic poate duce la acumularea de grăsime viscerală prin creșterea nivelului de cortizol. Practici precum meditația, yoga și tehnici de respirație profundă pot reduce stresul și implicit grăsimea viscerală.
Hidratare adecvată: Apa este esențială pentru un metabolism sănătos și pentru eliminarea toxinelor din corp.

Concluzie

Grăsimea viscerală nu este doar un inamic al esteticului, ci și al sănătății. Prin combinarea exercițiilor fizice regulate cu o dietă sănătoasă, suplimente nutritive precum Thermo Caps și alte practici de viață echilibrate, poți reduce eficient grăsimea viscerală și îți poți îmbunătăți sănătatea generală. Alege activitățile care ți se potrivesc și transformă-ți corpul într-o fortăreață împotriva grăsimii viscerale!

Referințe:

Recomandări WEIDER:

Publicat pe 1 august 20243 septembrie 2024 de Weider.ro

Foamea fiziologică vs foamea emoțională (II)

Te-ai întrebat vreodată de ce ne este foame? Pare evident, dar răspunsurile posibile sunt: (1) Pentru că trebuie să ne satisfacem nevoile de nutrienți ale corpului nostru – pentru a supraviețui; (2) Deoarece corpul nostru caută să mențină structurile și funcțiile celulare; (3) Avem nevoie să ne asigurăm energia pentru a desfășura orice activitate/muncă.

Mecanisme fiziologice sau instinct de a ne hrăni

Aportul alimentar este o parte esențială a comportamentului uman și, deși este puternic influențat de factori emoționali și sociali, există mecanisme fiziologice care îl reglează și care au fost studiate mai intens. Acești factori multipli, asociați cu apetitul și sațietatea, includ hormoni și diverși neurotransmițători. Există numeroase teorii biologice care încearcă să explice cum apare senzația de foame. În general, aceasta este influențată de parametri biologici precum ciclurile circadiene, temperatura corpului, greutatea curentă, procentul de țesut adipos, masa musculară, nivelul de stres, orele de somn, deficitele nutriționale, ciclurile menstruale etc.

Foamea fiziologică reprezintă instinctul de a ne hrăni pentru a obține nutrienții necesari supraviețuirii și funcționării optime a organismului. Aceasta este controlată de sistemul nervos central, înainte ca alimentele să ajungă în stomac, și este un mecanism care a evoluat pentru a asigura supraviețuirea speciei.

Acest tip de foame se dezvoltă gradual, de obicei la 2-3 ore după ultima masă, și este caracterizat printr-o flexibilitate în alegerea alimentelor, nefiind asociat cu o dorință specifică de a consuma anumite alimente sau cu emoții negative. În plus, foamea fiziologică nu induce sentimente de vinovăție.

Consolidarea obiceiurilor alimentare sănătoase

Înțelegerea modului în care funcționează sistemul nostru de reglare a foamei și sațietății ne permite să conștientizăm complexitatea acestuia și să adoptăm o strategie nutrițională adecvată pentru atingerea obiectivelor de slăbire sau menținere a greutății. Iată câteva instrumente care pot contribui la îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și, implicit, la bunăstarea generală.

Utilizarea suplimentelor nutritive care susțin îmbunătățirea compoziției corporale este destul de comună. De exemplu, oțetul de cidru de mere a câștigat popularitate în rândul persoanelor care doresc să slăbească. Cercetările sugerează că oțetul de mere consumat în timpul unei mese bogate în carbohidrați poate ajuta la diminuarea răspunsului glicemic și, eventual, la controlul glicemiei la diabetici. De asemenea, consumul de oțet de mere poate încetini golirea gastrică, ceea ce conduce la o senzație prelungită de sațietate și, în consecință, la un consum redus de alimente. Totuși, fiind un subiect de interes relativ recent în cercetarea științifică, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste efecte.

Din perspectiva noastră, senzația de foame este necesară pentru bunăstarea noastră, dar trebuie să învățăm să o gestionăm corect. O dietă bazată pe impulsuri emoționale modelează negativ relația persoanei cu hrana, influențând luarea deciziilor alimentare în funcție de emoții. Aceasta poate duce la preferința pentru alimente care oferă plăcere imediată, în detrimentul celor care susțin sănătatea pe termen lung. Înțelegerea factorilor emoționali ne va ajuta să lucrăm pentru a consolida obiceiurile alimentare sănătoase.

Concluzii

Prin urmare, abordarea situațiilor de alimentație emoțională nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe eliminarea acestui comportament, ci pe dezvoltarea și integrarea unor strategii și resurse de coping care să completeze alimentația emoțională. Este esențial să reflectăm și să devenim conștienți de modul în care emoțiile ne influențează dieta.

Consultați întotdeauna un specialist pentru a identifica corect cauzele care duc la comportamente alimentare necontrolate, cum ar fi senzația constantă de foame. Lăsați-vă ghidați în utilizarea corectă a instrumentelor și strategiilor disponibile pentru a obține rezultate durabile și o relație sănătoasă cu mâncarea.

Referințe științifice:

Mecanismele fiziologice ale foamei și sațietății: Berthoud, H. R. (2011). Metabolic and hedonic drives in the neural control of appetite: Who is the boss?. Current Opinion in Neurobiology, 21(6), 888-896. Link »

Efectele oțetului de mere asupra sațietății și glicemiei: Johnston, C. S., & Gaas, C. A. (2006). Vinegar: Medicinal uses and antiglycemic effect. MedGenMed: Medscape General Medicine, 8(2), 61. Link »

FOAMEA FIZIOLOGICĂ VS FOAMEA EMOȚIONALĂ (I) »

FOAMEA FIZIOLOGICĂ VS FOAMEA EMOȚIONALĂ (II) »

Recomandari WEIDER:

Publicat pe 1 august 20243 septembrie 2024 de Weider.ro

Foamea fiziologică vs foamea emoțională (I)

Te-ai întrebat vreodată de ce ne este foame? Pare evident, dar răspunsurile posibile sunt: (1) Pentru că trebuie să ne satisfacem nevoile de nutrienți ale corpului nostru – pentru a supraviețui; (2) Deoarece corpul nostru caută să mențină structurile și funcțiile celulare; (3) Avem nevoie să ne asigurăm energia pentru a desfășura orice activitate/muncă.

Mecanismele fiziologice și moleculare care reglează aportul alimentar sunt complexe și încă nu sunt pe deplin înțelese. Încercarea de a răspunde la această întrebare ridică o altă întrebare: ne este foame întotdeauna pentru că avem nevoie de nutrienți? Când simțim foamea, tindem să credem că aceasta este cauzată de nevoia de energie a corpului, dar realitatea este că nu este întotdeauna cazul; foamea poate apărea din diverse motive. Prin urmare, dacă ne întrebăm: Cum apare senzația de foame? Răspunsul nu este simplu, fiind analizabil atât dintr-o perspectivă psiho-socio-culturală, cât și dintr-o perspectivă biologică.

Emoțiile noastre joacă un rol important

Emoțiile sunt stări care reflectă situații interne personale, motivații, dorințe, nevoi și chiar scopuri. Fiecare dintre noi trăiește emoțiile într-un mod unic, în funcție de experiențele și personalitatea sa. Aceste emoții influențează modul în care percepem și reacționăm la diverse situații. Unele reacții emoționale sunt înnăscute, în timp ce altele sunt dobândite.

Multă vreme, emoțiile au fost subestimate în raport cu rațiunea în cadrul ființei umane. Literatura extinsă care abordează pierderea sau creșterea în greutate acoperă aspecte precum prevenirea, fiziopatologia, tratamentul nutrițional și patologiile asociate. Cu toate acestea, componenta psihologică a fost neglijată, deși aceasta poate influența creșterea în greutate, relația noastră cu alimentația și poate duce la abandonarea tratamentelor nutriționale sau la dezvoltarea patologiilor aferente. În acest context, devine ușor de înțeles cum emoțiile pot influența alimentația noastră, fenomen cunoscut sub numele de foame emoțională.

Studiile arată că tristețea, durerea, abandonul, vinovăția sau angoasa sunt doar câteva dintre emoțiile care pot fi exprimate prin comportamente alimentare dezechilibrate. Această alimentație emoțională poate fi o modalitate de a exprima sentimente sau emoții pe care nu le recunoaștem conștient, dar care sunt manifestate prin comportamente alimentare. Prin urmare, este esențial să ne oprim și să reflectăm asupra a ceea ce se întâmplă în interiorul nostru, să punem cuvinte pe emoțiile noastre. Această conștientizare poate fi un prim pas important în gestionarea foamei emoționale.

Tipuri de emoții și impactul lor asupra alimentației

Mâncatul emoțional reprezintă alimentația ca răspuns la emoții, fie ele negative sau pozitive, în care mâncarea devine un mecanism de calmare și reglare emoțională.

Emoțiile pozitive, cum ar fi bucuria și celebrarea, pot duce la mâncatul în exces, mai ales în contextul social, cum ar fi petrecerile și reuniunile de familie. De exemplu, cercetările arată că încă din copilărie, asociem emoțiile cu mâncarea. Un copil care este agitat emoțional poate fi calmat prin hrănire și contactul cu îngrijitorul său. Această asociere între emoție și mâncare nu este intrinsec negativă, ci face parte din comportamentele de îngrijire și afecțiune. Cu toate acestea, pe măsură ce creștem, aceste asocieri pot evolua în relații nesănătoase cu mâncarea.

De asemenea, există emoții care nu sunt strict pozitive sau negative, precum plictiseala, care poate fi, de asemenea, legată de mâncatul emoțional. Studiile sugerează că aceste comportamente alimentare îndeplinesc o varietate de funcții emoționale și nu sunt întotdeauna asociate cu consumul de alimente nesănătoase; pot implica chiar și alimente nutritive. Caracteristica definitorie a alimentației emoționale este motivul pentru care se mănâncă, și anume gestionarea unei stări emoționale, nu neapărat mâncarea în sine.

Anxietatea și alimentația emoțională

Este foarte frecvent ca, în timpul consultațiilor, mulți pacienți care doresc să slăbească să menționeze anxietatea ca motiv al comportamentului alimentar. Anxietatea poate fi definită ca echivalentul patologic al fricii normale, manifestându-se prin modificări ale dispoziției, gândurilor, comportamentului și răspunsurilor fiziologice. Gestionarea eficientă a simptomelor anxioase poate duce la o mai bună aderență și permanență în tratamentul pentru modificarea compoziției corporale. Abordarea multidisciplinară a pacientului, care include aspectele psihologice și emoționale, este esențială pentru succesul pe termen lung al oricărui tratament de acest tip.