Publicat pe

ANTRENAMENT CU TERMINATORUL (I)

Antrenament cu Terminatorul

ANTRENAMENT CU TERMINATORUL.
21 iulie 2014 Ora 8:45 dimineaţa, New Orleans

Într-o scenă celebră din Pumping Iron, la câteva momente după câştigarea celui de-al şaselea titlu consecutiv la Mr. Olympia, Arnold exclamă: „Renunţ la competiţii, dar nu voi renunţa niciodată la culturism”. Patruzeci de ani mai târziu, îşi păstrează cuvântul dat, continuând să tragă de fiare aproape zilnic, fie în sala de acasă (extreme de bine echipată – se putea altfel?), fie la Gold’s Gym în Venice (unde poate fi văzut destul de des), sau în sala vreunui hotel din Leeds, sau Singapore, sau Mumbai.

.

La vârsta de 67 de ani, Arnold pare să aibă mai multă energie – şi mai multă poftă pentru călătorii – ca niciodată. Acest lucru înseamnă că trebuie să-şi adapteze programul de antrenament la o varietate de tipuri de săli, de la cele cu adevărat opulente la cele sărăcăcioase. În New Orleans, dotările sălilor sunt undeva la mijloc, dar tind să fie destul de slab utilate.

În prima mea dimineaţă în New Orleans, mă întâlnesc cu Ketchell în holul hotelului, la nouă fără un sfert; mă anunţă că ar trebui să ne îndreptăm spre sala de culturism, unde ne vom întâlni în scurt timp cu Arnold. Sala se numeşte Downtown Fitness Center şi se află într-un mall modest, câteva etaje mai jos de locul unde sunt cazaţi Arnold şi compania.

.

Îmi aminteşte mai degrabă de un centru „spa” din Long Island unde lucra mama mea la începutul anilor ’80, cu un tavan care părea că stă să se prăbuşească, o podea acoperită de covoare şi totul vopsit într-o combinaţie de culori demnă mai degrabă de un car alegoric al festivalului Mardi Gras decât de o sală de culturism. Oricum, o parte din echipamentul sălii din New Orleans părea că şi datează de pe vremea când mama lucre ca antrenor personal. Ganterele sunt lipsite de orice luciu, uzate, iar majoritatea aparatelor sunt Cybex şi Nautilus, cu cadrul alb şi tapiţeria verde. Poate s-a căutat un aspect retro, mă gândesc.

Pentru mine e ziua de picioare şi umeri. Simţindu-mă un pic obosit, mă hotărăsc să schimb puţin lucrurile şi să încep cu umerii, acumulând energie pentru picioare. Descopăr un aparat pentru împins de la umeri din şezând, lângă un perete acoperit de oglinzi, şi îmi încep antrenamentul. Pe când efectuez setul de încălzire, simt o atracţie magnetică venind dinspre intrarea sălii.

.

„Ce faci, Arnold, cum îţi merge?” exclamă voios un tip mai în vârstă, de la recepţie.

„Bună dimineaţa!” răspunde Terminatorul, care intră în sală aşa cum intră în orice încăpere – cu aerul unui erou care se întoarce la supuşii săi. Cel puţin aşa mi se pare mie. E flancat de Rauter, von Huene, şi Schmidt. După ce-i face un semn scurt lui Ketchell, mă observă la aparatul pentru umeri şi se îndreaptă spre mine. Pe traseu, observă că spătarul unui aparat e strâmb şi are nevoie de reparaţii.

„Când ai de gând să repari chestia asta?”, tună el. „În fiecare zi vin, şi în fiecare zi îl văd tot stricat!” „Mă ocup şi de asta”, răspunde managerul, delectându-se vizibil cu „cearta”.

„O să mă întorc şi mâine şi ar fi bine să găsesc spătarul ăsta reparat!” continuă Arnold să-l muştruluiască.

„Promit!”, spune managerul.

Arnold se apropie de mine.

„Lasă-mă pe mine să fac aici…”, îmi spune.

În acel moment cuvântul nu îmi părăsise deja de mult vocabularul.

Îmi ia locul pe aparat şi dă gata 15 repetări rapide. Cum termină el, îmi fac eu seria. Nu schimbăm prea multe cuvinte, cu excepţia celor câteva încurajări când greutatea începe să crească. Facem fiecare câte patru seturi.

.

Un lucru pe care trebuie să-l ştii despre antrenamentul lui Arnold: e rapid. Surprinzător de rapid. Îşi execută repetările în viteză (dar cu o formă strictă de execuţie), aproape că nu se odihneşte între seturi, şi în general se antrenează în circuite care includ numeroase exerciţii, astfel că se mişcă într-una.

Deşi am avut ocazia să mă aflu în apropierea lui Arnold în diverse situaţii de-a lungul anilor, aceasta era prima dată când mă antrenam cu el. Ca şi tine, m-am uitat la Pumping Iron de nenumărate ori, studiind cu atenţie scenele cu el în sală – urmărindu-i forma de execuţie, apreciindu-i intensitatea, simţindu-I pasiunea. Acum, văzându-l în carne şi oase la antrenament, e ca şi cum aş urmări o scenă suprarealistă şi mă simt ca şi cum aş fi păşit în maşina aceea a timpului din hangarul NASA.

Cu toate că Arnold cel de acum e de două ori mai în vârstă ca Arnold care păşea pentru ultima oară pe o scenă de culturism, în 1980, şi diverse accidentări combinate cu vicisitudinile inerente trecerii anilor au conspirat şi l-au împiedicat să mai ridice greutăţi foarte mari, pot să văd încă focul pasiunii din deceniile trecute.

.

Pot să văd concentrarea din ochii lui şi siguranţa mişcărilor. În ciuda faptului că se antrenează într-o sală mai potrivită pentru nişte casnice decât pentru câştigători ai titlului de Mr. Olympia, Arnold Schwarzenegger se antrenează în unicul mod în care se poate antrena Arnold Schwarzenegger – intens. După ce îmi oferă şansa de a mă umfla în pene tot restul vieţii pentru că m-am antrenat cu Arnold Schwarzenegger, trece la un circuit pe aparate, începând cu ramat din şezând la helcometru.

Pe parcursul următoarelor 45 de minute, Arnold îşi antrenează tot corpul, inclusive gambele, pentru care face ridicări pe vârfuri pe un singur picior. Spre deosebire de o anumită poză foarte celebră, care apare des în revista de faţă (inclusiv pe pagina următoare), nu-l are în spate nici pe Franco Columbu, nici pe Bill Grant.

.

Pe când Arnold repetă de câteva ori circuitul, eu îmi termin antrenamentul umerilor, apoi încep să sar de la un aparat la altul, fără vreo logică. Planul meu iniţial de a-mi lucra picioarele e abandonat rapid. Dacă am avut vreodată ocazia să improvizez prin sală, atunci asta e. Îl văd pe Rauter la rastelul cu gantere, făcând fluturări, în vreme ce Ketchell îşi vede de treabă la cadrul de genuflexiuni.

Surprinzător, sala e destul de goală, grupul nostru constituind majoritatea populaţiei la ora aceea. Cu siguranţă că prin oraş s-a răspândit zvonul că Arnold se antrenează aici dimineaţa. De ce nu e plin de privitori? Cei câţiva membri ai sălii şi angajaţii care sunt de faţă sunt impresionant de respectuoşi faţă de vedeta din mijlocul lor.

„Braţele tale arată destul de bine”, îmi spune Rauter într-o pauză. „Cât ai? 33 de centimetri?”

„Mai degrabă 30”, răspund eu.

Astfel de glume bine intenţionate sunt în natura lucrurilor pentru tipii de acest calibru, cu „înţepături” care vin la fel de rapid ca pumnii lui Muhammad Ali în zilele lui de glorie. Dar nu încetinesc niciodată ritmul antrenamentului.

.

Apoi, la doar 50 de minute după ce a intrat în sala Downtown Fitness, Arnold îşi termină ultimul set de gambe şi se îndreaptă spre cadrul de genuflexiuni, unde Ketchell a încărcat bara până la 125 de kilograme. E timpul să plecăm, dar nu înainte să termine şi Ketchell.

„Haide! Să facem şi asta!” îi comandă lui Ketchell şeful său. Aprecierea pe care o are Arnold faţă de Ketchell e dincolo de cea pe care angajatorul o are pentru angajat. Privirea din ochii lui Arnold, în timp ce Ketchell îşi pune centura pentru ultimul set dintr-un antrenament extenuant pentru picioare, e aproape… părintească. Îi arunc şi eu câteva cuvinte de încurajare.

Ketchell ia greutatea de pe suporţi şi, inspirând adânc, coboară până în punctul în care coapsele îi sunt paralele cu podeaua, apoi se ridică încet, foarte încet şi pune haltera înapoi. E probabil cel de-al zecelea set şi e ultimul din antrenament. Nu e deloc rău pentru un tip care cântăreşte cam 80 de kilograme. Îl felicităm pentru efort şi îl ajutăm să descarce bara.

„Ne vedem mâine!” îi strigă Arnold managerului în timp iese din sală şi se îndreaptă spre mall. „Ai face bine să repari aparatul ăla!” Cu un gest reflex, fiecare membru al Echipei Arnold îşi face ultimul set şi îl urmărim pe liderul nostru, ca într-un joc de copii, ieşind din sală, apoi prin mall, până la lift, şi ajungem la restaurantul hotelului, pentru o masă post-antrenament şi pre-filmare.

.

Ai fi surprins de cât de puţin mănâncă Arnold. Pe când eu îmi umplu farfuria cu omletă şi clătite, el se aşează la masă cu un bol de fructe şi nişte fulgi de ovăz.

„Fără proteine?”, îl întreb eu.

„Nu-mi place să mănânc prea consistent dimineaţa. Mănânc destule proteine în restul zilei”, răspunde el.

Ca şi sala, restaurantul este aproape gol, în afară de o chelneriţă şi doi ospătari. Petrecem următoarele 25 de minute vorbind despre culturism, politică, relaţii şi, bineînţeles, despre film. În esenţă, nişte tipi care înfulecă, vorbesc vrute şi nevrute şi se pregătesc pentru încă o zi de muncă. Doar că munca este legată de producerea unuia dintre cele mai importante filme din 2015.

Odată ce şi-a terminat micul dejun spartan, Arnold se ridică de la masă şi se îndreaptă spre lift, iar noi parcă suntem remorcaţi de el. Vom avea la dispoziţie 15 minute să facem un duş şi să ne schimbăm, apoi ne întâlnim în hol.

De acolo vom parcurge cu maşina cei 20 de kilometri până la hangarul NASA, unde Arnold Schwarzenegger va intra încă o dată în pielea unui robot ucigaş din viitor, imposibil de oprit; şi totul între partide de şah.

Vezi link-uri:
ANTRENAMENT CU TERMINATORUL » 
ANTRENAMENT CU TERMINATORUL (I) » 

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

ANTRENAMENT CU TERMINATORUL

ANTRENAMENT CU TERMINATORUL – Muscle&Fitness Nr.3/2015

ARNOLD pe platourile de filmare pentru Terminator Genisys

ANTRENAMENT CU TERMINATORUL.
21 iulie 2014 Ora 3:42 după-amiaza, New Orleans. 

„Hai odată! Ai uitat că e rândul tău?”

„Mă gândesc! Nu e ceva uşor de făcut, cu toată vorbăria asta a ta! Scheiße!”

Aerul de afară e atât de încins încât pare să scoată aburi, dar Arnold Schwarzenegger şi vechiul lui profesor de actorie Walter von Huene stau la adăpost de atmosfera care fierbe, într-o rulotă cu aer condiţionat, prea absorbiţi de un joc de şah ca să audă nişte bătăi palide în uşă.

„Şah!” „Măi să fie! Trişezi de fiecare dată când ai ocazia!”

Cioc, cioc, cioc. De data asta, bătăile în uşă devin ceva mai puternice. Daniel Ketchell, mâna dreaptă a lui Arnold, aşează înapoi pe masă un shake proteic proaspăt făcut şi deschide în sfârşit uşa.

.

Odată cu tânărul asistent de producţie care îşi iţeşte capul de după uşă, un val de aer dogoritor pătrunde în rulotă. „Toată lumea e pregătită”, anunţă el.

Fără să scoată un cuvânt, Schwarzenegger se ridică cu un gest metodic de pe scaun – astăzi a făcut deja de trei ori asta. Părul îi e de un argintiu fantomatic, iar faţa îi e desfigurată grotesc. Are o rană uriaşă pe obrazul drept, iar bărbia arată ca şi cum ar fi fost dată pe răzătoare. Se întoarce spre mine şi ridică o sprânceană:

„Hai s-o facem şi pe asta…”

.

Cu aceste cuvinte, coboară mătăhălos pe treptele rulotei şi pătrunde în căldura sufocantă a după-amiezei. Terminatorul e în misiune.

Unitatea de Asamblare Michoud, de la NASA, e un hangar care arată ca o peşteră şi în care se construiesc rachete uriaşe. Vara aceasta, totuşi, e căminul unei maşini de călătorit în timp – piesa centrală a filmului Terminator Genisys, cea de-a cincea parte a seriei care l-a transformat pe Arnold într-o vedetă de talie mondială.

Cu interiorul ameţitor, ca al unui turn cu pereţii vopsiţi în verde (pentru a facilita utilizarea efectelor speciale), hangarul zumzăie de la activitatea a zeci de membri ai distribuţiei şi ai echipelor de filmare, fiecare dintre ei având ceva anume de făcut, de la aranjat decorul şi a pregăti camerele, până la recapitularea dialogurilor – pe ansamblu, să se asigure că producţia, cu un buget de 170 de milioane de dolari, merge conform planului. Suntem cu 11 luni înainte de data hotărâtă pentru premieră, 1 iulie 2015.

Arnold intră în hangar înconjurat de echipa sa – Ketchell, von Huene, dublura şi cascadorul Dieter Rauter, expertul în securitate Leslie Schmidt, şi subsemnatul. Cei cinci bărbaţi pe care nu îi cheamă Perine au petrecut deja câteva luni împreună lucrând la film şi acţionează acum ca o echipă unită, fiecare dintre ei antrenat pentru propria misiune. Cât despre Arnold, misiunea lui e aceea de lider.

„Aşa, toată lumea”, tună el spre echipă în timp ce traversează o pasarelă. „Sunt pregătit. Gata cu joaca!”

.

Scena care urmează să fie filmată se învârte în jurul unei lupte complicate, avându-i drept protagonişti pe Terminator şi pe celelalte vedete ale producţiei, şi implică o mulţime de lumini şi scântei. Cu atât de multe variabile, sunt necesare mai multe duble, toate trecute pe ordinea de zi – uneori se încearcă un alt unghi de filmare, alteori trebuie reparată o piesă de recuzită, alteori se trage încă o dublă doar pentru siguranţă.

Din nou şi din nou, Arnold îşi ocupă poziţia în maşina timpului. De fiecare dată, când aude „Acţiune!”, îşi canalizează întreaga energie de organism cibernetic, tot corpul i se încordează şi dă glas replicilor sale, cu acelaşi accent inconfundabil, până când regizorul Alan Taylor strigă „Tăiaţi!”. Apoi, indiferent că pauza dintre scene e de două minute sau de 20 de minute, Terminatorul se transformă iarăşi în Guvernator, glumind cu cei de la machiaj, luându-l peste picior pe Rauter şi în general fiind cea mai impresionantă prezenţă dintr-o încăpere foarte, foarte impresionantă.

.

Am văzut multe pe parcursul celor două zile cât am vizitat platoul de filmare pentru Terminator Genisys, inclusiv interacţiunile fascinante dintre personajele principale şi am privit „pe gaura cheii” la intriga complexă a filmului.

Dar voi lăsa analiza detaliată a filmului pentru site-urile şi revistele specializate în domeniul cinematografic. Pentru că sunt editor-şef la revista Muscle&Fitness, iar Arnold Schwarzenegger este editorul nostru executiv, prefer să vă dau detalii despre antrenamentele sale pentru TG – în special despre un antrenament pe care ştiu că nu-l voi uita niciodată.

Vezi link-uri:
ANTRENAMENT CU TERMINATORUL » 
ANTRENAMENT CU TERMINATORUL (I) » 

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

ANA CHERI

Ana Cheri este una dintre cele mai fierbinţi apariţii de pe reţelele de socializare, iar acest lucru se vede şi numărul de urmăritori pe care-l are: 12,5 milioane doar pe Instagram @anacheri. Fermecătoarea ANA CHERI mărturiseşte că deşi întreaga lume o cunoaşte drept model bikini şi fitness, în adâncul sufletului se consideră un… băieţoi. Ana Cheri a fost protagonista filmelor Playboy’s Amateur Girls (2011), Nuclear Family (2016) și Ana Cheri’s Booty Boot Camp (2017).  Iată ce mai are de declarat… 

  • le-a produs fără să vrea o surpriză unor elevi şi părinţilor acestora, când excursia lor s-a intersectat cu o şedinţă foto de-a ei, pe plajă, în ipostaze destul de provocatoare
  • adoră supereroii! Preferaţii ei sunt Thor și Batman. Este un mare fan al serialului de televiziune Gotham
  • odată, un fan a cerut-o în căsătorie printr-un filmuleţ făcut chiar de mama acestuia
  • îi plac călătoriile, iar destinaţia ei preferată e Byron Bay, Australia
  • îi place foarte mult seria Terminator, dar s-a îndrăgostit cu adevărat de Schwarzenegger când a văzut Kindergarten Cop/ Poliţist de grădiniţă
  • s-a născut în Orange County, California
  • nu se poate sătura de antrenamentele pentru picioare
  • îi place muzica rap hardcore
  • îi e poftă de cereale şi de gogoşi cu şuncă şi cu sirop de arţar
  • urăşte tipii care se dau cu parfum când merg la sală
  • a crescut cu patru fraţi, deci fotbalul şi baschetul erau la ordinea zilei
  • face îndreptări în mod regulat; greutatea maximă pe care a folosit-o până în prezent: 93 de kilograme
  • îi este frică de apă, dar a înotat cu rechini la Marea Barieră de Corali
  • a mers cu skateboard-ul peste tot, înainte de a învăţa să conducă
  • îi plac băile cu multă spumă

Articol de Pamela Nullet: www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

  • Victory All Day Energy

    All Day Energy 90 capsule

    In Stoc

    34,00 lei
    Vezi Detalii
  • complex multivitamine și minerale

    Daily Energy Complex multivitamine și minerale 90tab

    In Stoc

    82,00 lei
    Vezi Detalii
  • complex multivitamine

    Green Vitamin Complex de Multivitamine 90tab

    In Stoc

    83,00 lei
    Vezi Detalii
  • probiotice pentru sportivi

    MICROBIOTIC SPORT IMMUNE 30caps

    In Stoc

    58,00 lei
    Vezi Detalii
Publicat pe

FRANCO COLUMBU – de două ori Mr. Olympia

FRANCO COLUMBU – de două ori Mr. Olympia, „Strongman-ul Sardinian”

FRANCO COLUMBU a fost vedeta filmului One More Round/ Încă o rundă. Interviu Muscle&Fitness Nr.3/2015
M&F: Personajul tău din film este un antrenor de box. Ai folosit experienţa ta de pe vremea când practicai şi tu boxul?

FC: Da, am improvizat cea mai mare parte din dialoguri amintindu-mi de lucrurile la care mă gândeam când mă antrenam. În câteva scene, rezultatul a fost unul destul de amuzant; de exemplu, când elevul meu e prins în corzi şi e lovit foarte puternic. Mi-am adus aminte de vremea când boxam şi mi se întâmpla mie asta, iar antrenorul îmi zicea: „Te descurci foarte bine”. Iar eu mă gândeam: „Cum pot să mă descurc foarte bine, dacă déjà sunt ameţit de la lovituri?”

Le-ai făcut pe amândouă, aşa că poţi să-mi spui: care sport e mai dur, boxul sau culturismul?

Am început cu boxul, şi eram bun. Odată, în Sardinia, am câştigat prin KO în prima rundă, dar când am ajuns acasă aveam un ochi vânăt şi mă durea falca. Nici măcar nu-mi aminteam când mă lovise adversarul meu şi am avut dureri toată ziua. Acestea sunt momente când trebuie să iei o hotărâre: sau suporţi o astfel de durere, sau te apuci de un sport ceva mai sigur, ca powerlifting-ul sau culturismul. Dacă nu poţi să ridici greutatea, o laşi pur şi simplu să cadă înapoi pe podea. Boxul e un sport grozav, dar e foarte, foarte dur.

Care crezi că e lucrul pe care nu îl înţeleg tinerii care se apucă de culturism?

E uşor să te faci mare. Sunt o grămadă de tipi care se fac mari. Mulţi au o singură grupă musculară care iese în evidenţă. Dar cel mai dificil e să fii proporţionat, nu doar cu o grupă incredibilă ca dezvoltare. Eu personal am devenit mai întâi celebru pentru pectoralii mei; apoi m-am mai antrenat câţiva ani şi am devenit cunoscut pentru dorsali. A durat mult timp până am reuşit să obţin un corp cu adevărat armonios.

Cum arată acum antrenamentele tale?

Odată ce ai terminat cu culturismul competiţional, îţi dai seama că te antrenai ca să câştigi, nu ca să fii sănătos. În ziua de azi sunt mai degrabă preocupat de echilibrarea antrenamentelor în aşa fel încât să fiu protejat de durere şi de accidentări.

O mulţime de tipi mai în vârstă se antrenează folosind preponderent aparatele. Şi tu faci la fel?

Nu. Folosesc aparatele foarte puţin. Extensiile şi flexiile pentru picioare sunt bune, şi îmi plac şi cablurile, dar încerc să stau departe de aparatele la care mişcarea se execută din şezând.
Încheieturile nu sunt perfecte. Poţi mişca greutăţile pe traiectorii diferite, aşa că, pentru a-ţi păstra mobilitatea şi forţa, ar trebui ca măcar 50% din exerciţii să fie executate cu greutăţi libere.

Ne-ai putea spune care a fost cel mai dificil antrenament pe care l-ai făcut vreodată?

Înainte de o ediţie Mr. Olympia, mă antrenam două ceasuri dimineaţa şi apoi mai făceam un antrenament de jumătate de oră – o oră seara.
Ajunsesem într-un punct în care nu mă puteam define cum ar fi trebuit, cu 10 zile înainte de Olympia. Aşa că am mers la sală, am făcut un antrenament dur dimineaţa şi după aceea m-am ambiţionat şi am mai făcut două ore de antrenament seara. Am început să arăt mai bine, dar abia puteam să merg. Am făcut aşa o febră musculară, că nu am putut să merg la sală timp de două zile.

Pe vremea ta te-ai descurcat fără suplimentele de care beneficiază culturiştii din ziua de azi. Ce părere ai de produsele care există acum pe piaţă?

Aspectul acesta legat de suplimente trebuie gândit în termenii unui program de antrenament. Când începi, faci exerciţii de bază. Dacă e vorba de piept, ai nevoie cu adevărat de cinci exerciţii de bază. Începi cu cel de care ai cea mai mare nevoie, iar apoi vezi ce mai ai de făcut. Dacă împinsul culcat e cel mai bun, atunci cel de pe locul secund e împinsul înclinat, şi aşa mai departe. Acelaşi mod de gândire trebuie aplicat în cazul vitaminelor şi mineralelor. Care sunt cele mai importante pentru tine? Vitamina D e importantă, dar dacă locuieşti în Florida şi ai parte de mult soare, poate că nu e cea mai important pentru tine. În calitate de chiropractor, îi sfătuiesc întotdeauna pe clienţii mei să consume Omega – 3, pentru sănătatea inimii şi a articulaţiilor. Esenţial e să ştii să-ţi asculţi corpul şi să-ţi dai seama de ce are nevoie.

Cei mai mulţi oameni, pentru că au văzut Pumping Iron, presupun că Arnold ţi-a fost cel mai bun partener de antrenament, chiar aşa a fost?

Da. Absolut. Odată făceam genuflexiuni – seturi de 10 repetări cu 184 de kilograme. După ce şi-a terminat setul, Arnold a plecat să bea apă, iar eu eram obosit, aşa că am făcut 8 repetări. Şi el se întoarce şi-mi spune: „Hei, Franco, te-am văzut în oglindă, ai făcut numai 8. Fă-le şi pe celalalte două şi ia-o de la capăt”. Atât era de disciplinat. Dacă nu ar fi fost el, nu ştiu dacă aş fi câştigat două titluri de Mr. Olympia. Nu se oprea niciodată. Eu mai spuneam „Nu prea am chef să trag tare astăzi”, iar el îmi zicea: „Ia şi fă-ţi setul, atâta. De ce te complici?” Odată m-am plâns „Genuflexiunile astea merg ca naiba”. Mi-a răspuns „În faţa uşii sunt oameni care au venit tocmai din Italia să te vadă la antrenament. Fă-ţi toate cele 10 repetări”. Şi exact asta am făcut. Era cel mai bun când venea vorba de motivaţie şi m-a făcut să mă antrenez chiar dacă nu vroiam. Pentru mine, era uneori o tortură, dar după antrenamentele cu el mă simţeam atât de bine.

Arnold a declarat că arbitrajul din culturism trebuie schimbat şi că nici un sportiv cu distensie abdominală nu ar trebui să câştige vreodată. Eşti de acord?

În privinţa asta sunt de acord cu Arnold 100%. Mi s-a părut că la ediţia de anul trecut de la Mr. Olympia concurenţii au arătat mai bine. Cu un înainte aveau toţi abdomenul umflat, iar asta e din cauza diferiţilor hormoni de creştere. Şi dă-mi voie să-ţi spun câteva lucruri. În primul rând: culturismul e un sport, dar e şi o artă. Te antrenezi intens şi îţi expui musculatura, dar contează foarte mult şi pozarea. Dacă te uiţi pe youtube, găseşti videoclipuri cu mine de pe vremea când concuram pentru Mr. Olympia. Am fost primul concurent care a folosit muzica clasică în programul de pozare. În ziua de azi auzi o grămadă de strigăte şi de heavy metal. Şi după aceea concurenţii merg pe scenă dansând şi ridicându-şi braţele, cerând aplauze din partea mulţimii de spectatori. Eu nu aş vrea să cer aplauze; aş vrea să demonstrez cât de bun sunt, iar abia apoi să fiu aplaudat. Ce-i cu dansatul ăsta aiurea? Aşa ceva nu are căuta în culturism, după părerea mea. Muzica ar trebui să fie una „serioasă”, nu ceva care să transforme programele de pozare într-un fel de desene animate.

Francesco Maria Columbu
(7 august 1941 – 30 august 2019)

a fost culturist, powerlifter, actor, producător și chiropractor autorizat.

  • Născut la 7 august 1941
  • Ollolai, Nuoro, Sardinia, Italia
  • Decedat la 30 august 2019 (78 de ani)
  • San Teodoro, provincia Sassari, Sardinia, Italia
  • Înălțime 165 cm (5 ft 5 in)
  • Concurs de greutate: 84 kg (185 lb)
Carieră profesională
  • Cea mai bună victorie IFBB Mr. Olympia 1976, 1981
  • Predecesorul Arnold Schwarzenegger (1975, 1980)
  • Succesorul Frank Zane (1977)
  • Chris Dickerson (1982)

ADEVĂRATA PUTERE
Muşchii lui Columbu nu erau doar de decor. Recordurile sale personale la probele de forţă erau de 341 de kilograme la îndreptări, 302 la genuflexiuni, 239 la împins culcat şi 182 la smuls.

Articol: Matt Tuthill  – www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Frumuseţi totale

Frumuseţi totale. Cele mai celebre gemene din WWE continuă să aducă faimă categoriei feminine de wrestling – atât în ring, cât şi în afara acestuia.

Articol preluat din Revista Muscle&Fitness Nr.2/2017.

Nişte apariţii bune doar de clătit ochii. Ceva gingaş, pufos. Timp de decenii întregi, multe dintre femeile din domeniul divertismentului sportiv aveau doar rol decorativ. Dacă derulăm pe repede-înainte la WrestleMania, a 32-a ediţie, desfăşurată în aprilie 2016, vedem noua generaţie de reprezentante ale sexului frumos: femei puternice, hiper-atletice, în frunte cu un duo antrenant, Brie şi Nikki Bella. Acestea au oferit companiei WWE scuza perfectă de a renunţa la un campionat al „divelor” şi a constitui o divizie feminină autentică, credibilă prin performanţe.

Cele două gemene Bella, în vârstă de 32 de ani, au devenit purtătoarele drapelului acestei reorganizări, care a început în luna octombrie a anului trecut. Brie a fost campioana WWE Divas în 2011, iar Nikki – mai bătrână decât sora ei cu 16 minute – este dublă campioană; deţine şi recordul pentru cea mai îndelungată supremaţie (301 zile).

În ciuda programului foarte ocupat – ambele se ocupă de cariera lor în wrestling (deşi Brie este momentan într-o pauză), Total Bellas, şi de propria firmă cu suplimente nutritive pentru femei, Birdie Bee, cele două supervedete ale ringului se antrenează foarte intens când ajung la sală. Ştiu că sculptarea unui fizic de clasă mondială şi construirea unei mentalităţi de învingătoare încep în sala de antrenament. În cele ce urmează trecem în revistă secretele celor două frumuseţi, şi dacă ai impresia că nu poţi învăţa nimic de la două dintre cele mai mari vedete din wrestling, ar trebui să te gândeşti mai bine.

Secretele gemenelor Bella

Faptul că sunt gemene nu înseamnă că programele lor de antrenament sunt şi ele identice, dar fiecare face tot ce e necesar pentru a fi în formă tot anul, iar tu poţi profita de pe urma sfaturilor lor.

BRIE

Clasa de balet

Genuflexiunile îşi au rolul lor, dar beneficiile antrenamentului specific barre-ului din balet – popularizat de o serie întreagă de dansatori de balet, şi care acum a devenit noua modă în fitness – sunt şi ele foarte importante. „Îmi place foarte mult clasa de barre, în special când ajungem la plié-uri, pentru că nu îţi lucrezi doar coapsele, dar îţi îmbunătăţeşti şi postura şi umerii. Este într-adevăr un antrenament pentru întregul corp”. De regulă, Brie execută trei seturi a câte 15 repetări de genuflexiuni-plié, cu un pud de 12–14 kilograme.

Abdominalii în central atenţiei

„Lumea se uită mereu la abdominali, fie că eşti în ring, fie că eşti pe plajă sau în sală la antrenament. Abdomenul reprezintă mereu un punct de atracţie”. Brie admiră rezultatele din oglindă după crunch inversat şi ridicări de picioare din culcat, exerciţii pe care le face de obicei în trei seturi a câte 20 de repetări.

Flotări

Ai impresia că flotările sunt depăşite? Brie nu crede aşa ceva. „Fac trei seturi a câte 20 de repetări. Este un exerciţiu de şcoală veche, dar funcţionează, atâta timp cât trunchiul este încordat şi mă pot concentra asupra umerilor, pieptului şi tricepsului”.

Joacă-te cu benzile elastice

Brie are un exerciţiu preferat pentru utilizarea benzilor elastice, pentru dezvoltarea forţei şi mobilităţii. „Pune-ţi banda elastică în jurul gleznelor, apropie-ţi călcâiele ca pentru un plié, apoi flexează un picior şi ridică-l pe celălalt – îţi întinzi muşchii şi ligamentele. Întotdeauna lucrez intens pentru picioare, iar acest exerciţiu mă ajută foarte mult. Fac trei seturi a câte 20 de repetări, câte 10 repetări pentru fiecare picior”.

Ridicări laterale cu gantere

Desprins parcă dintr-un manual de culturism, acest exerciţiu este preferatul lui Brie când vine vorba de perfecţionarea rotunjimilor deltoizilor. Ia o pereche de gantere de 2,5–5 kilograme şi execută trei seturi a câte 15 repetări, pentru a adăuga lăţime umerilor şi a accentua impresia de talie suplă. „Sunt obsedată de umerii mei”.

NIKKI

Agilitate

Nikki nu ajunge la sală şi începe pur şi simplu să ridice greutăţi. „Fac 45 de minute de încălzire dinamică – mă ajută la agilitate. Fac sărituri, stretching static şi dinamic, ridicări de picioare din mers, o grămadă de exerciţii”. Toate acestea îi ajută muşchii să rămână elastici şi să nu sufere de crampe, păstrând-o în formă şi ferind-o de uzura musculară care ar ţine-o departe de sală.

Genuflexiuni grele

Nu poţi să ai aşa nişte picioare doar de la aerobic. „Pentru forţă şi masă, fac genuflexiuni cu greutate. Recordul meu este de 84 de kilograme, dar de când sunt în perioada de refacere am redus greutatea la 72 de kilograme. Fac trei seturi a câte 3–5 repetări cu 72 de kilograme, sau folosesc o greutate mai mică şi fac trei seturi a câte 12 repetări”.

Circuite

Antrenamentele în circuit îşi spun cuvântul asupra fizicului lui Nikki. Ea foloseşte circuite de exerciţii cu aceeaşi greutate pe halteră, pentru a intra în forma fizică de care are nevoie în ring. „Antrenamentele în circuit mă fac puternică din cap până-n picioare”.

Împins de la umeri cu elan

„Acest exerciţiu mă ajută când am de-a face cu anumiţi indivizi din acest sport – şi îmi creşte şi forţa trenului superior. De obicei efectuez trei seturi a câte 12 repetări, iar greutăţile depind de cum mă simt în ziua respectivă. Dacă utilizez greutăţi mari, fac trei seturi a câte şase repetări”.

Un corp cu adevărat puternic – accentul pe trunchi

„Am nevoie de un trunchi puternic – nu doar pentru felul în care arăt, dar şi pentru sportul pe care îl practic, pentru a-mi păstra sănătatea şi a mă putea proteja de accidentări”. Lui Nikki îi plac exerciţii ca răsucirile ruseşti, răsucirile cu haltera şi plankul – toate acestea îi menţin în formă muşchii care susţin coloana, şi îi păstrează talia suplă şi tonifiată.

Articol: Eric Velazquez, Foro: Per Bernal – www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

  • CLA Capsule

    CLA Capsule 120caps

    In Stoc

    109,00 lei
    Vezi Detalii
  • complex multivitamine și minerale

    Daily Energy Complex multivitamine și minerale 90tab

    In Stoc

    82,00 lei
    Vezi Detalii
  • complex multivitamine

    Green Vitamin Complex de Multivitamine 90tab

    In Stoc

    83,00 lei
    Vezi Detalii
  • probiotice pentru sportivi

    MICROBIOTIC SPORT IMMUNE 30caps

    In Stoc

    58,00 lei
    Vezi Detalii
Publicat pe

Cele cinci principii cheie ale lui Rambod

De şapte ori câştigător al titlului de Mr. Olympia, Phil Heath redefineşte limita între dimensiuni monstruoase şi proporţii estetice. Iată cum reuşeşte să facă acest lucru.

Cele cinci principii cheie ale lui Rambod

Antrenorul care l-a ajutat pe Heath să-şi dezvolte cel mai bun fizic din lumea culturismului îţi oferă cinci principii esenţiale pentru succesul în sala de antrenament

  1. Fii consecvent

„Încearcă să mergi la sală de cinci ori pe săptămână, pentru sesiuni de antrenament de 45 de minute”, sfătuieşte Rambod. „Nu e nevoie să locuieşti în sală, dar muşchii pe care îi lucrezi ar trebui să fie epuizaţi la finalul antrenamentului”.

  1. Concepe -ţi un plan

„Ai nevoie de un plan bun”, spune Rambod. „Reviste ca Muscle & Fitness îţi oferă o mulţime de sfaturi şi programe de antrenament, la un preţ mult mai scăzut decât cel plătit pentru un antrenor personal. Găseşte un program bun, începe-l, şi asigură-te că îl şi termini”.

  1. Fă schimbări

„Indiferent dacă treci de la un volum ridicat de antrenament la unul scăzut, dacă îţi micşorezi pauzele dintre seturi sau foloseşti diferite tehnici de intensitate, ar trebui să modifici anumite aspect ale antrenamentelor la fiecare trei–cinci săptămâni, pentru a evita sau depăşi plafonarea”.

  1. Respectă regimul alimentar

„Poţi avea cel mai bun antrenament din lume, dar dacă nu te odihneşti şi nu mănânci cum trebuie, nu vei progresa”, explică Rambod, care compară număratul caloriilor cu calculul unui buget. „Nu poţi economisi dacă nu eşti atent la cheltuieli”.

  1. Fii dispus să înveţi

Pentru a obţine succesul, ai nevoie să absorbi informaţii noi ca un burete. „Când cineva e dispus să înveţe, nimic nu îl poate opri, nu există limită a progresului”, spune Rambod.

Antrenamentul pentru spate al lui Phil Heath

  • Tracţiuni la helc. Cu priză neutră 4 Set.  8-12 Rep.
  • Tracţiuni la helc. Cu priză supinaţie 3 Set.  8-12 Rep.
  • Ramat cu haltera din aplecat 4 Set.  10 Rep.
  • Ramat la cablu din şezând 3 Set.  8-12 Rep.
  • Tras la helcometru cu braţele drepte* 7 Set. 10-12 Rep.
  • Extensii pentru lombari cu greutate adiţională 4 Set.  10 Rep.

* Odihneşte-te 30 de secunde într e seturi, conform sistemului FST–7.

CITEŞTE ARTICOLUL Phil Heath >>

Articol de Rose McNulty: www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Arnold împlineşte 73 de ani!

Arnold împlinește 73 de ani!
La mulți ani, Arnold Schwarzenegger!

Pe numele său întreg Arnold Alois Schwarzenegger, faimosul sportiv, actor, om de afaceri şi politician s-a născut pe 30 iulie 1947 într-un sătuc izolat din Austria. Bodybuilding-ul a fost pasul său cel mai important spre afirmare, pe care l-a făcut la 15 ani. La 22 devine Mister Univers, iar de atunci câştigă titlul Mr. Olimpia de şapte ori. Între timp, scrie mai multe cărţi şi articole sportive de profil.

…CU CUVINTELE LUI ARNOLD

Când am început să ridic greutăţi, în 1962, mama mea a început să plângă, spunând „Oare cu ce am greşit? Băiatul meu are pereţii camerei plini de poze cu bărbaţi dezbrăcaţi, cu trupurile unse cu ulei, în timp ce toţi colegii lui au pe pereţi poze cu fete”.

_________________________________

La ședințele cu părinții de la şcoală, noi, copiii, stăteam în clasă, iar părinţii noştri stăteau în spate. Când profesorul mă critica sau se plângea că nu învăţ, tatăl meu se ridica, venea în faţă şi îmi ardea o scatoalcă. La fel procedau şi ceilalţi părinţi cu copiii lor.

_________________________________

După concursul Mr. Universe 1968 din Londra, am primit o telegramă de la Joe Weider. Scria „felicitări. vreau să vii în America să concurezi la Mr. Universe”. Reacţia mea a fost gen „Când e următorul avion spre America?”.

_________________________________

În copilărie eram destul de singuratic. Acum văd ca pe un avantaj faptul că stăteam singur cu gândurile mele ore întregi, zi de zi. Asta mi-a dat o şansă să mă gândesc bine ce vreau să fac şi să-mi definesc şi să-mi vizualizez scopurile.

_________________________________

Joe (Weider) avea obiceiul de a-ţi termina propoziţiile în locul tău. Şi, pentru că Joe era Joe, dacă el termina o idee, ideea devenea a lui pe de-a-ntregul.

_________________________________

Cred că Joe mă privea ca pe fiul pe care nu l-a avut niciodată. Şi îi datorez atât de mult pentru că m-a adus în America. Dacă nu ar fi fost ajutorul lui Joe, nu aş fi reuşit niciodată să am viaţa pe are o am.

_________________________________

În „Pumping Iron” am avut ocazia să interpretez una dintre ce le mai grozave personalităţi – eu însumi.

_________________________________

Când aveam 15 ani, credeam că Weider Research Clinic era un uriaş centru de cercetare, undeva prin California, legat de industria cinematografică şi plin de tipi care vroiau să devină Hercule.

_________________________________

La ediţia din 1972 a concursului Mr. Olympia (pe care Arnold a câştigat-o destul de controversat – n.r.), la Essen, Sergio Oliva nu şi-a dat seama că eu, având pielea mai albă, o să fiu mult mai vizibil pe scenă, în timp ce el nu ieşea prea mult în evidenţă faţă de peretele întunecat din spatele nostru.

_________________________________

Niciodată nu va mai exista un al doilea Sergio – pot garanta asta. Nimic din ce a urmat după el nu a mai fost atât de autentic. El era originalul. Era „Mitul”.

_________________________________

Începând cu anul 1970, singurul meu instinct a fost acela de a câştiga: de a elimina orice competitor, de a distruge orice adversar şi de a merge mai departe fără nici o ezitare. Eram un adevărat Terminator cu mulţi ani înainte de a face filmul.

_________________________________

Pomparea de la antrenament este o senzaţie orgasmică. E grozav, nu-i aşa? (Poate de aceea Arnold era adeptul unor şedinţe foarte lungi de antrenament, de două ori pe zi, şase zile pe săptămână).

_________________________________

Oamenii spun că am acel „ceva”, indiferent ce ar fi acel „ceva”. Personalitatea mea este o combinaţie de bucurie de a trăi, curiozitate şi nevoia de a-i distra de ceilalţi şi de a fi în central atenţiei. Conform zodiacului, un Leu tipic.

_________________________________

Jim Lorimer şi cu mine lucrăm împreună de 47 de ani. Întotdeauna am avut nevoie doar de o strângere de mână, fără contracte. Iar încrederea pe care o avem unul în celălalt continuă să reziste.

_________________________________

Se vorbea la un moment dat de o continuare a filmului „Gemenii”, din 1988, în care eu jucam rolul fratelui geamăn al lui Danny DeVito. Ideea era să fi fost tripleţi, iar al treilea frate să fie Eddie Murphy. Parcă şi văd posterul. „Au mai găsit unul! Tripleţi! Doar mama lor îi poate deosebi!”

_________________________________

În „Poliţist de grădiniţă” am jucat rolul unui virgin. A fost nevoie de o grămadă de efort actoricesc pentru rolul ăla.

_________________________________

În anii ’80 încercam mereu să-l depăşesc pe Sylvester Stallone în ceea ce priveşte dezvoltarea fizică; sau în privinţa numărului de arme grozave dintr-un film; sau câte victime făceam într-un film; cine îşi termina adversarul într-un mod mai şocant sau mai amuzant; cine făcea mai mulţi bani cu fiecare film. Era o competiţie intensă, nebunească, un adevărat război, din anumite puncte de vedere.

_________________________________

Când am venit în America, în 1968, Sly a fost profesorul meu de engleză.

_________________________________

Am refuzat un rol în filmul „The Rock” (apărut în 1996), care i-a avut în rolurile principale pe Sean Connery şi pe Nicolas Cage. Nu aveam încredere în scenariu. Şi uite că a fost un succes.

_________________________________

Ceea ce e interesant la un eşec e că acesta oferă lecţii de viaţă mai importante decât o victorie. Dacă reuşeşti, nu stai să te gândeşti şi la alte abordări, la alte căi de a reuşi.

_________________________________

Când cineva îmi spune că vrea să-mi trimită o scrisoare şi mă întreabă pe ce adresă s-o trimită, îi spun să scrie pe plic doar „Arnold – planeta Pământ”. Scrisoarea ajunge întotdeauna la mine.

_________________________________

Îţi poţi imagina cum m-am simţit când mi-am dat seama că un puşti care a plecat din Austria a ajuns să stea cu Nelson Mandela în celula lui din Robben Island şi să-l ajute să aprindă o simbolică Flacără a Speranţei, în deschiderea Jocurilor Olimpice Speciale din 2001?

_________________________________

Îi cunosc foarte bine pe ziarişti. Mă culc cu o ziaristă. (despre Maria Shriver)

_________________________________

Ştii, pe lângă lucrurile bune pe care le-a făcut, Bill Clinton va fi întotdeauna cunoscut pentru două lucruri. Unul e faptul că a declarat că fumează, dar nu trage în piept. Al doilea e scandalul sexual din Biroul Oval.

_________________________________

DRAGOSTEA ŞI RECUNOŞTINŢA MEA FAŢĂ DE SPORT SE BAZEAZĂ PE FAPTUL CĂ TOT CE AM REUŞIT ÎN VIAŢĂ A PORNIT DE LA CULTURISM .

_________________________________

Totul s-a întâmplat cum fusese scris. Pur şi simplu mi s-a ivit ocazia. A fost ca şi cum destinul mi-ar fi spus „Haide, ce mai aştepţi, o invitaţie scrisă?” (se referă la momentul suspendării lui Gray Davis din funcţia de guvernator, în 2003, când Arnold a profitat de oportunitate şi a câştigat alegerile care au urmat).

_________________________________

În prima zi după ce am fost ales guvernator, am intrat în birou şi mi-am spus „Bine, am câştigat alegerile, acum ce naiba fac?”

_________________________________

Nu există nici o şcoală care să te înveţe cum să fii guvernator. Să stai în biroul acela imens, în clădirea aceea plină de istorie… aşa ceva poate fi puţin copleşitor.

_________________________________

Vin dintr-o ţară în care toată lumea are asigurare de sănătate, aşa că faptul că în California 8 milioane de oameni nu aveau nici un fel de asigurare medicală era total inacceptabil pentru mine.

_________________________________

Sondajele de opinie dinaintea alegerilor nu înseamnă nimic. Ca sportiv ştiu ce înseamnă forma de vârf. Ca sportive profesionist, poţi să nu fii în cea mai bună formă în perioada necompetiţională, dar pe măsură ce se apropie concursul începe planificarea pentru a-ţi atinge forma de vârf în ziua în care urci pe scenă. Aşa că nu mă interesează pe ce loc sunt dacă nu e nici un concurs.

_________________________________

De-a lungul celor şapte ani cât am fost guvernatorul Californiei, am renunţat poate la 200 de milioane de dolari din posibile roluri în filme şi am cheltuit 40 de milioane din banii mei, pentru fonduri electorale şi propuneri legislative.

_________________________________

Dieter Rauter (dublura lui Arnold din filme şi un prieten apropiat al acestuia) se poartă foarte frumos cu mama lui… nu se duce niciodată acasă.

_________________________________

Nu banii te fac fericit. Acum am 50 de milioane de dolari, dar eram la fel de fericit şi când aveam 48 de milioane.

_________________________________

Am văzut filmul „See Arnold Run” (filmul din 2005 despre viaţa lui Arnold, cu Roland Kickinger în rolul tânărului Arnold şi Jürgen Prochnow în rolul lui Arnold la maturitate), şi m-am supărat. Ce spune asta despre talentul meu actoricesc? Adică e un film despre mine, şi nici măcar nu m-au chemat pe mine să joc în rolul meu.

_________________________________

Curajul politic nu e acelaşi lucru cu o sinucidere politică.

_________________________________

Pentru „Eroi de sacrificiu 2” (avându-i în rolurile principale pe Arnold, Sylvester Stallone, Bruce Willis, Jason Statham, Jet Li, Dolph Lundgren, Chuck Norris şi Jean-Claude Van Damme) producătorii i-au chemat pe toţi actorii de filme de acţiune cu vârste cuprinse între 30 şi 100 de ani.

_________________________________

Sunt mereu interesat de idei noi. Sunt ca un burete, gata să absorb orice informaţie nouă. Am o permanentă foame de cunoaştere, de experienţe noi.

_________________________________

Sunt o persoană căreia nu îi place să privească înapoi. Vreau să privesc doar înainte. Vreau să merg doar înainte.

_________________________________

Nu vreau să mă ciupesc prea tare, pentru că nu aş vrea să mă trezesc şi să-mi dau seama că totul a fost doar un vis. Îţi poţi imagina? Mă trezesc la 5 dimineaţa şi cineva mă zgâlţâie spunându-mi „Trezeşte-te Arnold, trebuie să-ţi începi tura la oţelărie”.

Cules de Peter McGough  www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Încercările lui Sergio (II)

Încercările lui Sergio (II)

Marele salt

„Victoria de la New York Pro a fost un salt uriaş pentru cariera mea. A fost un pas decisiv în călătoria pe care am început-o în 2003, când aveam 18 ani şi 64 de kilograme la aproape doi metri înălţime, eram un tânăr plăpând, şi am hotărât să mă apuc de culturism. Am câştigat Naţionalele la o greutate de 109 kilograme, şi iată-mă aici, la New York, cu 5 kilograme mai greu, şi în cea mai bună formă pe care am avut-o vreodată.

Mi-a luat 14 ani să ajung aici, şi a fost un drum presărat cu obstacole – de multe ori, chiar eu mi-am pus piedici. Din punct de vedere mental, am fost întotdeauna nesigur pe mine, ca şi cum aş fi rămas acelaşi puşti de la început. Aveam aşa nişte emoţii de mari. Nu puteam să mă încălzesc şi să mă pompez înainte de a urca pe scenă, abia dacă puteam mânca şi mi-era teamă să vorbesc cu ceilalţi în spatele scenei.

Mi-am uitat şi slipul la hotel, iar prietenii mei au fugit să mi-l aducă în timp ce alţi concurenţi deja pozau pe scenă. Deci, drumul spre victorie a fost unul destul de traumatizant”.

Validarea

„Am simţit că rezultatul de la acest concurs a fost o validare a valorii mele, şi a demonstrat tuturor că am reuşit nu doar să devin campion, ci şi că voi ajunge cineva în acest sport – nu vreau doar să mă plasez cât mai bine la concursuri şi să mă mândresc că sunt fiul lui Sergio Oliva.

Sunt aici nu doar ca să câştig concursuri profesioniste, îmi doresc să ajung Mr. Olympia într-o bună zi. New York Pro a fost nu doar o validare în faţa altora, ci şi una care mi-a demonstrat mie însumi că am făcut bine când am avut încredere în propriile forţe. Şi, într-un mod ciudat, mi-a demonstrat că în ciuda unei perioade de pregătire care a fost cea mai groaznică din viaţa mea, când totul părea că se prăbuşeşte în jurul meu, am reuşit să progresez.

A trebuit să mă zbat ca să-mi pot lua un bilet de avion spre New York, iar apoi faptul că Brooke a trebuit să rămână în Australia a venit ca o lovitură grea. Aveam nevoie de ea lângă mine pe perioada pregătirii, iar acest lucru nu a mai fost posibil. A fost foarte greu pentru mine să rezist. Dar chiar şi de la 8000 de mile depărtare, m-a încurajat şi m-a ajutat să-mi păstrez concentrarea. Când am rămas doar eu şi Jon pe scenă, am avut senzaţia că am jucat totul pe-o carte, iar acea carte era New York Pro. Nici măcar nu aveam un bilet de avion pentru a mă întoarce acasă.

M-am gândit că o sa trebuiască să merg în mâini pe scenă, cum face Kai Greene, şi să dansez în Times Square ca să pot face rost de banii necesari pentru bilet. A fost cel mai mare risc pe care aş fi putut să mi-l asum. Aşa că sunt extrem de mândru de reuşita mea. Toate sacrificiile, toate suferinţele au meritat, până la urmă”.

Desfăşurarea concursului

„Întotdeauna am fost interesat de istorie, şi pur şi simplu istoria a înregistrat prea multe cazuri de culturişti care au reuşit să devină profesionişti, dar nu au câştigat primul concurs profesionist la care au participat după aceea. E greu să ignori astfel de statistici. Îmi doream să câştig, bineînţeles! Nu mă înţelege greşit. Era o adevărată nebunie faptul că trebuia să câştig ca să-mi repar viaţa şi să-mi pot permite un avocat specialist în imigrări, pentru a-mi putea aduce soţia înapoi acasă. Nu am fost sigur că am o şansă reală până în momentul când am fost chemat la comparaţii cu Morel şi Delarosa, la sfârşitul pre-jurizării. Apoi, în seara concursului, m-au chemat doar pe mine la comparaţii cu Delarosa.

Atunci am fost cum nu se poate mai pregătit. Sergio de la pre-jurizare şi Sergio din finală au fost doi tipi complet diferiţi. După pre-jurizare ştiam că nu sunt primul, aşa că nu aveam de gând să aplic formula clasică de după pre-jurizare şi să mă îndop cu un hamburger mare şi să beau Gatorade după pofta inimii. În loc de asta, nu am mâncat nici un gram şi nu am băut absolut nimic; eram atât de deshidratat, încât buzele mi se lipeau de dinţi.

Pur şi simplu puteam să simt gustul victoriei şi să mă bucur pentru că indiferent de obstacole am reuşit să-i înving pe alţii cu sponsori serioşi şi care au avut mult mai puţine dificultăţi. Toţi cei cu care am concurat aveau sponsori, o casă, o soţie la care să se întoarcă, iar eu nu aveam nimic din toate astea; totuşi, nu puteam să mă declar învins. Am vrut să le demonstrez tuturor că nu am nevoie de vreun tratament preferenţial. Trebuia să fac aceleaşi sacrificii pe care orice culturist profesionist aflat la începutul carierei trebuie să le facă”.

De ce eu?

E greu să respingi total ideea că lui Sergio îi plac de fapt toate aceste obstacole, toate aceste pedepse. E ca în gluma cu masochistul căruia îi plac duşurile reci, deci face un duş fierbinte. Să auzim totul chiar de la el. „Poate aşa e felul meu, să fiu motivate tocmai când mă confrunt cu dificultăţi mari. Poate experienţa din New York a fost doar o sursă uriaşă de motivaţie pentru mine. Mereu am fost o persoană pesimistă. Întotdeauna spun lucruri de genul „Numai mie mi se întâmplă asta”, şi „Mi se întâmplă doar lucruri rele” şi „De ce eu?” Dar ştii, încerc să-mi schimb atitudinea asta.

Unul dintre motivele pentru care încerc e că am discutat cu Flex Lewis, Shawn Rhoden şi Phil Heath. Şi mi-au povestit cum au îndurat lucruri şi mai grave decât cele prin care am trecut eu. E o nebunie, pentru că aceştia trei reprezintă modele pentru mine, au obţinut ceva la care şi eu visez, aşa că tot ce mi-au povestit a găsit un ecou puternic în mintea mea. Istorisirile lor au însemnat pentru mine luminiţa de la capătul tunelului. M-au trezit la realitate. Şi e ciudat, pentru că acum cred că e bine că mi s-au întâmplat toate lucrurile acelea.

Dacă nu mi s-ar fi întâmplat, nu aş fi muncit atât de mult. Cu toţii tragem de fiare ca şi cum ar fi o problemă de viaţă şi de moarte, dar de data aceasta chiar m-am antrenat şi am făcut cardio ca şi cum viaţa mea şi cea a soţiei mele ar fi depins de asta. Aşa că acum, după ce am depăşit toate aceste obstacole – şi multe altele, despre care oamenii nu ştiu – am o încredere în mine cum n-am mai avut niciodată”.

Următoarea escală: Columbus

„Am hotărât să nu particip la Mr. Olympia 2017. În loc de asta, trebuie să găsesc o modalitate de a-mi recupera soţia, de a găsi un sponsor şi de a-mi repara viaţa. Prefer să muncesc pentru a-mi aşeza viaţa personală pe făgaşul potrivit, decât să ţin în continuare o dietă drastică doar pentru a fi chemat la câteva comparaţii la Mr. Olympia. Sunt în stare să mă autoevaluez obiectiv. Ar fi un pas istoric pentru mine să păşesc pe aceeaşi scenă pe care a păşit şi tatăl meu, şi ar reprezenta o premieră şi pentru mama mea: ar fi singura femeie care şi-a văzut soţul şi fiul concurând la Olympia. Dar să particip fără să fiu în forma mea maximă ar fi o jignire adusă mamei mele şi amintirii tatălui meu.

Am primit invitaţia la Arnold Classic din Columbus chiar din mâna lui Arnold, aşa că acesta va fi următorul meu concurs. O să-mi detoxific corpul, o să-l las să se refacă după această pregătire atât de extenuantă, îmi voi recupera liniştea prin prezenţa soţiei mele şi voi avea la dispoziţie un întreg sezon necompetiţional pentru a deveni mai mare şi mai bun, şi poate voi şoca vreo doi profesionişti la Columbus – poate o să mă surprind şi pe mine însumi”. „Cine ştie, poate voi continua neîntrerupt şirul victoriilor, şi pentru mine şi pentru Chris Aceto (antrenorul lui).

Până acum am reuşit de fiecare dată, dar cred că acum Chris are nevoie de o pauză de la căderile mele emoţionale. Nu aş fi fost nici pe jumătate atât de bun la New York, dacă nu ar fi fost Chris. Pentru mine e mult mai mult decât un antrenor şi un specialist în dietă. Am atât de multă anxietate, atât de multe probleme, iar el ştie cum să resolve toate problemele mele emoţionale şi să-mi păstreze încrederea în mine şi motivaţia”.

Pacientul e vindecat

„Mi-am schimbat mult modul de a gândi, de la concurs încoace. Mi-am dat seama că am ajuns aici fără nici un fel de ajutor şi fără măcar să cred 100% în mine însumi. Mă simt ca şi cum aş fi fost bolnav, pe patul de moarte, timp de 13 ani, străduindu-mă din greu fără să pot da vreodată ce e mai bun din mine, şi cu toate astea, în această stare deplorabilă, tot i-am învins pe ceilalţi. Iar acum s-a găsit un remediu pentru mine. Ies din spital şi sunt un om complet nou. Mă bucur mai mult de viaţă, mă simt de neoprit, ca şi cum mi-ar fi fost dat să fiu un învingător şi încerc să-mi reamintesc în permanenţă că nu mă urmăreşte nici un ghinion.

„De fapt, sunt foarte norocos, pentru că nu mulţi au reuşit să facă lucrurile pe care le-am făcut eu. Sunt acum recunoscător pentru tot ce mi s-a întâmplat, pentru că acum văd viaţa în altă lumină. Şi ştiu că toate lucrurile groaznice de care m-am lovit încă de la primul concurs au avut un motiv – şi au fost de fapt o poartă spre un nou început”.

Post-scriptum: Începând cu 5 august 2017, Sergio este sponsorizat de Old School Labs Supplements, Angry Mills Sinister Labs, Pro Tan şi Body by Eddie Inc. De asemenea, are propria sa linie de îmbrăcăminte, numită după una dintre pozele care l-a făcut celebru pe tatăl său, VictoryClothing.com. Lucrurile încep să arate bine!

Citeşte în continuare:

Încercările lui Sergio (I)

Încercările lui Sergio (II)

Autor: Peter McGough; Foto: Per Bernal www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Încercările lui Sergio (I)

Încercările lui Sergio (I)

Cu astfel de victorii, cine mai are nevoie de înfrângeri? Anul de debut a fost unul extrem de dificil pentru Sergio Oliva jr.
Data: sâmbătă, 20 mai 2017, Westchester County Center, White Plains, New York.

Era 10 şi 20 de minute, seara, când Jon Delarosa şi Sergio Oliva Jr. rămăseseră singurii pe scenă – unul dintre ei avea să fie declarat câştigătorul ediţiei 2017 a concursului New York Pro. Era a cincea oară când Delarosa participa la această competiţie, şi prima dată pentru Oliva. De fapt, era debutul lui Sergio Oliva Jr. pe scena profesionistă, după ce câştigase statutul de profesionist la Naţionalele din 2015.

Dată fiind moştenirea tatălui său – Sergio Oliva, una dintre cele mai cunoscute figure din culturism, de trei ori Mr. Olympia, un adevărat idol al acestui sport – debutul juniorului a fost atent observant de toată lumea. Va putea oare tânărul să se ridice la înălţimea aşteptărilor? Va putea purta povara unui nume atât de faimos în culturism?

Cu o voce tunătoare, prezentatorul Bob Cicherillo anunţă numele celui clasat pe locul doi: „Jon Delarosa!” Acesta face un pas înainte, vizibil dezamăgit, în timp ce învingătorul se prăbuşeşte în genunchi, ţinându-şi capul în mâini, cu tot trupul tremurând de emoţie.

***

Ar fi trebuit să fie unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui Oliva; un vis împlinit, toate criticile desfiinţate. În loc de toate acestea, momentul victoriei a reprezentat culmea celei mai nefericite şi disperate perioade din viaţa lui. Dându-şi încet-încet seama că într-adevăr a câştigat, un sentiment de eliberare începe să pună stăpânire pe el. Începe să realizeze ce i se întâmplă. În momentul acestei victorii, Sergio abia dacă avea vreun ban. Un sponsor care îl sprijinise mult timp reziliase contractul mai devreme, în 2017, iar potenţialul nou sponsor renunţase la colaborare cu opt săptămâni înainte de concursul din New York.

Lipsa unui venit constant a avut un effect de domino asupra vieţii lui Sergio – ajunsese într-o situaţie financiară atât de groaznică, încât apartamentul în care locuia a rămas fără electricitate. Mai mult de atât, nici măcar nu mai avea bani de un bilet de avion pentru a se întoarce acasă, în California. Gravitatea situaţiei sale nu se opera aici. Se căsătorise în decembrie 2016 cu Brooke, de origine australiană. Din cauza unei probleme în familie, soţia lui a trebuit să se întoarcă în Australia, iar apoi, din cauza unei încurcături cu actele, nu i s-a aprobat viza pentru a reveni în America.

Însă şirul necazurilor nu se sfârşise aici pentru Sergio. Ajuns în New York cu câteva zile înainte de concurs, o infecţie l-a ţintuit într-un scaun timp de două zile. Dacă vreţi să îi daţi o poreclă, „Norocosul” nu este o idee bună. Oricum, cert e că premiul concursului, de 12.000 de dolari, avea darul de a-I mai lua de pe umeri nişte griji. Povestea lui Sergio de dinaintea competiţiei este una dintre cele mai nebuneşti pe care le-am auzit, dar Sergio a reuşit să depăşească toate obstacolele și, fiind un tip extrem de sincer, şi-a deschis sufletul într-un interviu plin de dramatism şi astfel ne-am dat şi noi seama ce naiba se întâmplă cu viaţa lui.

Citeşte în continuare:

Încercările lui Sergio (II)

Încercările lui Sergio (I)

Autor: Peter McGough; Foto: Per Bernal www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Moștenirea incredibilului HULK (II)

Moștenirea incredibilului HULK (II). Lou Ferrigno – interviu exclusiv pentru Revista FLEX.

R: Ce-ar însemna pentru tine să conduci Consiliul Prezidenţial pentru Fitness, Sport şi Nutriţie?

L.F.: Ar însemna un rol foarte important. Vreau să fac America sănătoasă. Vreau să mă ocup de problema obezităţii şi vreau ca elevii din şcolile americane să se implice mai mult în activităţi sportive, inclusiv în antrenamentele cu greutăţi. Aş vrea să-i conving pe copii să se ridice de pe canapele. Petrec mult prea timp cu jocuri video şi lenevind. Dacă stai în faţa calculatorului toată ziua, în loc să fii activ, devii de-a dreptul letargic. Mă bucur că ai adus vorba de jocurile video. În momentul de faţă e ca o epidemie printre tineri. Aşa ceva nu exista pe vremea când tu erai copil. Când eram eu copil nu vroiam nici măcar să mă uit la televizor la sport. Pentru că, în familia mea, multă lume se uita la meciuri cât era ziua de lungă. Eu preferam să fiu activ, să-mi găsesc mereu ceva de făcut pe afară, să mă antrenez. E nevoie să-ţi împarţi timpul în aşa fel încât să poţi face efort fizic şi să duci o viaţă mai activă.

O parte importantă a programului pe care vrei să îl implementezi odată ajuns la conducerea consiliului va fi reprezentată de modalităţi de a-i convinge pe copii să mai renunţe la jocurile video?

Ei bine, nu pot spune prea multe detalii despre asta deocamdată, încă nu am fost numit oficial în această funcţie. Dar dacă se va întâmpla, mă voi concentra asupra acestui aspect; poate voi încerca măcar să îi conving pe copii să joace jocuri video legate de exerciţii fizice. Cum putem să facem jocuri video la care exerciţiile fizice să fie parte din joc? Văd peste tot prea mulţi copii cu căşti la urechi, care nu sunt atenţi la nimic din ce e în jurul lor, nici măcar când trec strada. Şi adulţii, la fel. Peste tot, în gări sau în staţiile de autobuz, vezi indivizi cu căşti, total indiferenţi la ce e în jur. Suntem prea obsedaţi de telefoane şi calculatoare.

Ai dreptate. Problema nu e doar cu copiii, aşa-i?

Aşa e. Şi cei mai în vârstă trebuie să fie mai activi. În California mulţi fac sport în aer liber, pentru că e cald. Dar şi în zonele mai reci există soluţii – pot merge la sală sau se pot antrena acasă. Problema cu părinţii din ziua de azi e că ar trebui să se implice mai mult în activităţile fizice ale copiilor. Întreaga familie ar trebui să manifeste un interes constant pentru fitness şi o viaţă sănătoasă în general, şi ar trebui să se antreneze împreună.

Haide să schimbăm macazul şi să discutăm despre Ferrigno Legacy. Pare că devine mai mare în fiecare an. La ce ar trebui să ne aşteptăm de la această ediţie?

Pentru prima data este inclusă în cadrul evenimentului şi o expoziţie de fitness – noi o numim FLEXPO. Vom avea în jur de 300 de standuri, o competiţie de tip strongman, una de powerlifting, precum şi una de poledancing. Avem cel mai tare eveniment de pe Coasta de Vest şi colaborăm cu Arnold Classic – ne ajutăm unii pe alţii. Scopul meu e ca Ferrigno Legacy să fie cât mai atractiv pentru sportive – mi-aş dori să vină aici, să concureze şi să-şi facă şi o vacanţă cu aceeaşi ocazie. FLEXPO va fi ceva uriaş şi în acelaşi timp foarte divers – va include tot, de la sport la tehnici anti-îmbătrânire şi de la modă la tehnică modernă.

Ai modelat Ferrigno Legacy după Arnold Classic?

Arnold Classic există de mai bine de 40 de ani şi e ceva absolut impresionant. Are cea mai tare expoziţie de culturism din lume. Cei de acolo m-au ajutat foarte mult. Avem Arnold Classic şi avem Mr. Olympia. Dar am vrut să avem şi ceva în California, care să fie un fel de vacanţă. Nu vreau ca oamenii să vină pur şi simplu pentru două zile şi după aceea să plece acasă. Vreau să stea mai mult şi să se distreze grozav împreună cu toată familia.

Cum vezi situaţia actuală a culturismului, cu adăugarea recentei categorii de Classic Physique la IFBB , care ne trimite cu gândul la epoca ta de glorie în acest sport?

Cred că adăugarea acestei noi categorii a fost o idee grozavă, pentru că se pune accent pe proporții. Mr. Olympia va alinia mereu pe scenă monştri ai masei musculare, dar publicul vrea să vadă şi sportivi cu un fizic cu linii şi proporţii clasice. Noua categorie de Classic Physique îmbină proporțiile şi masa musculară, spre deosebire de culturism, care acum pune accentul mai mult pe masă.

Care categorie e preferata ta? La care îţi place cel mai mult să te uiţi? Vrei să-i vezi pe Phil Heath, Dexter Jackson şi ceilalţi, sau pe sportivii de la Classic Physique?

Culturiştii din ziua de astăzi trebuie să arate cum arată pentru că obiectivul e să acumuleze cât mai multă masa – trebuie să fie cât mai masivi, cu cât mai multe kilograme de muşchi. În general prefer proporțiile, pentru că pe vremea când concuram – în perioada când s-a făcut Pumping Iron – culturismul avea şi o latură artistică. Astăzi culturiştii sunt forţaţi să devină aşa mari, pentru că asta e direcţia în care a luat-o sportul. Nu e vina lor. Când adaugi foarte multă masa musculară, sacrifici adesea proporțiile. Dar când te uiţi la tipi ca Phil Heath şi ceilalţi care concurează la Mr. Olympia, vezi că sunt nişte sportivi fenomenali şi sunt fascinat de asta. Şi culturişti ca Dexter Jackson şi Flex Wheeler, care concurează la vârste mai înaintate şi sunt într-o formă fantastică – asta demonstrează longevitate.

Dacă tot ai adus vorba de longevitate, care e acum programul tău de antrenament?

Mă antrenez cum m-am antrenat de 40–50 de ani încoace. Îmi antrenez fiecare grupă musculară de două ori pe săptămână, dar fac antrenamente mai uşoare, cu repetări mai multe şi folosesc preponderent aparatele. Nu am nevoie să adaug masă musculară. Şi fac o grămadă de cardio. Mă duc cu bicicleta pe plajă. Îmi place să-mi păstrez greutatea cam la 111 kilograme. Să fiu definit şi în formă.

De câte ori pe săptămână mergi la sală?

Încerc să ajung la sală de şapte ori pe săptămână. Fac exerciţii cardio timp de 30 de minute şi antrenament cu greutăţi timp de 30 de minute. Mă antrenez şi când călătoresc. Mănânc cât de sănătos posibil. Evit orice fel de zaharuri şi amidon.

Eşti încă activ în cadrul forţelor de ordine?

Da. Scriu şi articole despre fitness pentru Biroul Şerifului din Los Angeles. Sunt ajutor de şerif de 13 ani. Scriu  aceste articole pentru că astfel îi motivez pe poliţişti să se antreneze pentru a fi în formă. Stau toată ziua în maşină şi mulţi dintre ei nu fac nici un fel de exerciţii fizice după aceea. Pentru aceşti oameni e foarte important să ducă o viaţă active din punct de vedere fizic şi să-şi tonifieze musculatura pentru a-şi proteja spatele inferior. De asemenea, îi învăţ cum să se alimenteze sănătos cât sunt în patrulare. Încerc să mă ocup de toate aceste aspecte, pentru binele lor.

Pentru mai multe informaţii despre Ferrigno Legacy: ferrignolegacy.com

Citeşte în continuare:

Moștenirea incredibilului HULK (II)

Moștenirea incredibilului HULK (I)

Autor: Joe Wuebben – www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Moștenirea incredibilului HULK (I)

Moștenirea incredibilului HULK (I). La 66 de ani (Muscle&Fitness Nr.1/2018), Lou Ferrigno (HULK), vedeta culturismului , păşeşte pe un nou drum pentru a-şi pune o amprentă semnificativă asupra moştenirii pe care vrea să o lase generaţiilor viitoare – iar acest drum s-ar putea să-l ducă tocmai la Casa Albă.

Lou Ferrigno este în vârf

Lou Ferrigno este în vârf – să spui asta despre cineva e mare lucru. Acel cineva a fost vedetă, alături de Arnold Schwarzenegger, în legendarul documentar despre culturism, Pumping Iron. Asta înainte să primească rolul care l-a făcut cu adevărat celebru, cel al Incredibilului Hulk. Cei mai mulţi dintre culturiştii care au apărut în Pumping Iron ar fi considerat acest lucru drept culmea succesului, vârful carierei – şi, dacă e să fim sinceri, pentru unii dintre ei aşa a şi fost. Dar nu şi pentru Ferrigno.

Incredibilul Hulk

De când serialul Incredibilul Hulk a început să fie difuzat, în urmă cu 35 de ani, Ferrigno a apărut în mai mult de 40 de producţii cinematografice şi de televiziune, fără a mai ţine seama de coperţile de reviste. Dar cea mai recentă realizare a sa este şi cea care i-a asigurat încă o apariţie pe coperta M&F: preşedintele Donald Trump l-a numit în fruntea prestigiosului Consiliu Prezidenţial pentru Fitness, Sport şi Nutriţie. Un alt nume celebru din lumea culturismului, Arnold Schwarzenegger, a deţinut aceeaşi funcţie pe timpul administraţiei Bush, în anii ’80. Dacă va fi numit oficial în acest post, Lou Ferrigno va fi la fel de ocupat ca de obicei. Este deja principalul organizator al unui eveniment sportive cu numeroase competiţii şi o expoziţie uriaşă dedicate fitness-ului, care ţine un weekend întreg: Ferrigno Legacy, în Palm Springs, California.

Idoli al culturismului

Cu aceste două proiecte în agendă, s-ar părea că Lou Ferrigno şi-a lăsat misiunile importante pentru sfârşitul carierei. Într-un interviu exclusiv cu revista FLEX, Incredibilul Hulk – şi unul dintre cei mai mari idoli ai culturismului – a dat detalii despre numirea sa la conducerea consiliului şi despre evenimentul sportiv pe care îl organizează. Avem o presimţire că nu e ultima copertă pe care apare Lou Ferrigno.

Citeşte în continuare:

Moștenirea incredibilului HULK (II)

Moștenirea incredibilului HULK (I)

Autor: Joe Wuebben – www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Terry Crews (3)

Terry Crews (3). Terry Crews – te face capabil să treci printr-un ZID! Vedeta plină de muşchi din Brooklyn Nine-Nine şi a celor trei filme din seria Eroi de Sacrificiu – şi noua gazdă a emisiunii „Vrei să fii milionar?” – îşi trăieşte fiecare zi ca şi cum ar fi ultima, şi te sfătuieşte şi pe tine să faci la fel.

Antrenează-te ca Terry Crews

Antrenamentul începe cu o mişcare explozivă pentru întregul corp (smuls în forţă), apoi continua cu pectoralii şi se termină cu braţele.

RECOMANDĂRI: Efectuează antrenamentul o dată pe săptămână, lăsând cel puţin o zi de odihnă înainte de următorul antrenament pentru partea superioară a corpului.

Exerciţiile cuplate (marcate A şi B ) sunt executate ca un superset. Fă un set din exerciţiul A şi un set din exerciţiul B înainte de a te opri să te odihneşti. Repetă până când termini toate seturile din program. Execută toate celelalte exerciţii ca seturi separate.

Antrenament – întregul corp

  1. Smuls în forţă 4 SET 10 REP
  2. Împins înclinat 4 SET 12,10,9,8 REP
  3. Împins culcat la aparat 4 SET 20,12,8,4 REP

4A. Fluturări cu gantere 4 SET 10 REP
4B. Flexii cu gantere 4 SET 10 REP
5A. Flotări la paralele 4 SET 10 REP
5B. Flotări 4 SET 20 REP

Citeşte în continuare:

Terry Crews (1)

Terry Crews (2)

Terry Crews (3)

Autor: Matt Tuthill, Foto: Peter Yang  – www.muscleandfitness.ro