Publicat pe

Terry Crews (2)

Terry Crews (2). Terry Crews – te face capabil să treci printr-un ZID! Vedeta plină de muşchi din Brooklyn Nine-Nine şi a celor trei filme din seria Eroi de Sacrificiu – şi noua gazdă a emisiunii „Vrei să fii milionar?” – îşi trăieşte fiecare zi ca şi cum ar fi ultima, şi te sfătuieşte şi pe tine să faci la fel.

M&F: Când o să postăm pe Facebook ştirea că vei avea iarăşi un articol special în M&F, o să fie o tonă de comentarii. Partea leului – pozitive.

Dar pot să spun cu destulă convingere că 10–15% din comentarii o să fie încercări de a desfiinţa eforturile tale deaţi construi corpul, şi de a-ţi nega toată munca, cel mai probabil prin diverse combinaţii având la bază următoarele afirmaţii: 1. Ce mare lucru? E un mutant genetic. 2. Este plătit să arate aşa şi are un bucătar personal. 3. La vârsta lui, sigur ia ceva steroizi sau hormoni de creştere.

Pentru noi e întotdeauna trist să vedem remarci de genul acesta. Tu cum te simţi când le vezi? Şi cum le-ai răspunde celor care scriu astfel de lucruri?

Terry Crews: Ei bine, eu cred că e vorba de un eşec în asumarea responsabilităţii. E ca şi cum te-ai uita la un tip bogat şi ai spune: „Uită-te şi la ăsta, i-a picat vreo moștenire”. Cu toţii ştim că, mai ales în America, foarte puţini oameni sunt bogaţi datorită unei moşteniri. Cei mai mulţi care au ajuns bogaţi şi au atins succesul au lucrat foarte, foarte mult şi au economisit şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă.

Eu sunt căsătorit de 25 de ani. Ce-ar spune oamenii? Că suntem mutanţi genetici? Că suntem făcuţi să fim împreună? Hai să fim serioşi. Am trecut prin clipe de adevărat iad. Ne-am fi putut despărţi de o grămadă de ori. S-ar putea întâmpla asta şi de-acum înainte. Dacă nu m-aş ocupa de asta, aş putea divorţa săptămâna viitoare. Lucrurile nu se întâmplă automat. Trebuie să depui efort pentru orice. Eu trebuie să muncesc pentru căsnicia mea, pentru banii mei, pentru corpul meu. Treaba nu se termină niciodată.

Adevărul este următorul: Situaţia sau se îmbunătăţeşte, sau se înrăutăţeşte, dar nu rămâne niciodată la fel. Absolut niciodată. Orice schimbare în obiceiurile tale, orice schimbare în ceea ce faci te afectează  pe termen lung. Dacă dintr-o dată te hotărăşti că vrei să mănânci şi desert pentru tot restul vieţii, toate deserturile astea au un efect cumulat. E matematică pură. Înţelegi ce spun?

M&F: Cel de-al doilea lucru pe care îl vor spune oamenii e că eşti bogat şi ai un bucătar personal.

Terry Crews: Hei, omule, n-am avut niciodată un bucătar. Îţi promit că o să-mi iau unul, după ce mai avansez! Nu vorbesc prostii, chiar o să-mi iau unul. Dar chestia e că oamenii tot o să comenteze, şi chiar dacă ai un bucătar personal tot trebuie să ştii ce mănânci. De ce ar fi alimentaţia ta responsabilitatea altcuiva?

Cunosc foarte multe personae care au bucătar personal şi care nu sunt într-o formă fizică bună. Din nou, e una din acele situaţii în care oamenii aruncă cu noroi în altcineva, ca să se simtă ei mai bine – dar lucrul ăsta nu funcţionează. Viaţa nu merge aşa. Observ asta la mulţi. E ca şi cum cineva şi-ar spune: „Dacă îl desfiinţez pe tipul ăsta, o să arăt eu mai bine” – dar oamenii din jur te citesc foarte rapid şi îşi dau seama că asta e doar o combinaţie de invidie şi ură.

În primul rând, tu eşti responsabil pentru tot ce ţi se întâmplă. Punct. Tu eşti responsabil pentru fiecare firimitură de mâncare pe care o bagi în gură. Nimeni nu te obligă să faci nimic. Nimeni nu îţi ia nimic – mai ales dacă trăieşti în America. Sunt o mulţime de feluri de a mânca. Poţi să mergi la McDonald’s şi să mănânci sănătos. Totul se reduce la alegeri. Poţi să laşi deoparte chifla şi să mănânci doar pieptul de pui; fă ce trebuie să faci. Întotdeauna poţi să alegi.

Când încerci să ignori faptul că oricine are dreptul de a alege, spunând lucruri ca „Dar tu ai asta şi asta…” Să fim serioşi, eu sunt din Flint, MI. Îţi promit că nimeni nu are bucătar personal în Flint. Te descurci, cum se descurcă toţi. Şi eu a trebuit să-mi dau seama care sunt alegerile potrivite. Am făcut o mulţime de greşeli – şi cu dieta. Am încercat să devin vegetarian, odată, şi m-am îngrăşat, ceea ce o nebunie; nu aveam destulă proteină în alimentaţie. Am încercat fiecare dietă. Am experimentat cu orice e posibil.

M&F: Cel de-al treilea lucru pe care o să-l aducă oamenii în discuţie o să fie îmbunătăţirile „prin chimie”

Vor spune că ai 46 de ani, şi că foloseşti cel puţin un supliment cu testosteron, sau ceva de genul ăsta.

Terry Crews: Niciodată. Mă bucur foarte mult când cineva crede asta, e ca o distincţie, mă simt mândru. Dacă ei chiar cred că iau testosteron, atunci e grozav. Eu sunt antisteroizi. Îmi plac vitaminele. Şi, pentru că am învăţat o grămadă de lucruri despre vitamine, am găsit mijloace naturale să-mi măresc nivelul de testosteron.

Dar cunosc oameni cărora le place să trişeze. Trişatul însă se întoarce împotriva ta. Nu o să dau deloc nume, dar sunt o mulţime de celebrităţi cărora le place să trişeze, şi mereu trişatul se întoarce împotriva lor. Nu contează cine eşti. Toate lipsurile tale în privinţa moralităţii te vor ajunge din urmă. Nu poţi trişa şi nu poţi avea o viaţă de succes bazată pe minţitul oamenilor, pentru că, mai ales în ziua de azi, toate aceste lucruri apar la suprafaţă.

Nu ai cum să le ascunzi la nesfârşit. Cineva te va da de gol. „I-am vândut asta ieri”. Dacă există cineva care să mă poată acuza pe mine de aşa ceva, îl provoc să iasă în faţă şi să spună. Să spună cineva că mi-a vândut vreodată un steroid. Găsiţi persoana aceea. Aduceţi-o aici. Aşa ceva nu se va întâmpla, pentru că pur şi simplu nu am făcut asta. Nu am făcut asta niciodată. În zilele Facebook-ului şi Twitter-ului, cineva ar vorbi. Exact cum, dacă mi-aş înşela soţia, cineva ar spune ceva. Nu e operaţie pe creier. Oamenii se prind, şi te dau de gol.

Oricum, pot să spună ce vor. Mă simt bine când aud că iau steroizi. Dar în acelaşi timp mă aştept la aşa ceva din partea unor oameni care se autoprogramează să-şi caute scuze. Dacă îţi cauţi scuze, întotdeauna vei găsi una. Dar dacă îţi propui să-ţi asumi responsabilitatea, nu te va opri nimic, niciodată.

M&F: Ai amintit de câteva ori de dietă. Cum arată dieta ta acum?

Terry Crews: Pentru mine, regimul alimentar e foarte strict – iar postul intermittent s-a dovedit a fi un fel de fântână a tinereţii. Nu aş recomanda niciodată aşa ceva tipilor mai tineri, ca să fiu sincer. Dacă ai 20 şi ceva de ani, sau 30 şi ceva de ani, cred că mai ai de crescut şi nu te-ai maturizat pe deplin. Dar eu am 46 de ani, am trecut în Faza a Doua a vieţii, şi am descoperit că nu am nevoie de aşa multă mâncare. Pur şi simplu nu am.

Întotdeauna am mâncat şase – şapte mese mici, curate, în fiecare zi. Asta a funcţionat pentru mine pentru un timp îndelungat. A devenit totuşi dificil, la un moment dat, pentru că mâncam foarte mult, mă antrenam, şi mă simţeam balonat, eram obosit de la atâta mâncare, şi aveam o senzaţie ciudată când mă antrenam. A ajuns să fie un ciclu nesfârşit şi obositor, şi ajunsesem să-mi spun că trebuia să se schimbe ceva.

Am citit o mulţime de cărţi despre postitul intermitent şi există aici ceva numit autofagie: odată ce corpul tău a terminat de digerat, începe să lucreze la regenerarea celulară. Asta m-a fascinat. Ştii cine mi-a deschis ochii în legătură cu asta? Randy Couture (co-starul din Eroi de Sacrificiu). Randy m-a dat peste cap. Mi-a spus, „Uite, eu am început să urmez regimul ăsta cu postitul intermitent”. Şi eu am întrebat, şocat: „Cum? Nu mănânci micul dejun? Ce înseamnă asta?”

M&F: Sunt câteva metode diferite de a aplica postitul intermitent. Tu cum îţi structurezi planul alimentar?

Terry Crews: În fiecare zi, mănânc doar în cadrul unui interval de opt ore. Începe la ora două după-amiaza şi se termină seara la 10. Mănânc curat, dar includ pâine integrală. Cea mai consistentă masă este cea de la ora 10. Duminica e o zi de trişare. Mănânc ce vreau, dar tot doar în acest interval de timp.

Când am început să fac asta, dintr-odată pielea mea a început să arate mai bine. Mă simţeam mai bine; de fapt, aveam şi mai multă energie. Eram oricum într-o formă fizică destul de bună, dar apoi forma mea s-a îmbunătăţit substanţial, şi îţi spun un lucru: la 46 de ani, arăt mult mai bine decât arătam la 25 şi asta e ceva de speriat. Cred că pentru următorii 10 sau 15 ani acesta va fi regimul alimentar pe care îl voi urma. Nu mă îngraş deloc, iar antrenamentele sunt grozave.

Chiar azi-dimineaţă am făcut îndreptări cu 225 kilograme. E o luptă cu propria ta minte, dar apoi intră în acţiune hormonii şi reuşeşti să termini repetarea. E ca şi cum corpul tău ţi-ar spune: „Gata, am înţeles. Ai nevoie de asta, aşa că trebuie să-ţi dau ce ai nevoie”.

E amuzant, dacă îţi asculţi corpul şi dacă faci ce îţi spune corpul, vei fi îndrumat greşit. Tu trebuie să-i dictezi corpului ce să facă, şi deodată corpul intră în formă. Trebuie mai întâi să obţii o formă fizică bună în mintea ta, înainte ca şi organismul să poată face acest lucru. Lucrurile au tendinţa să se întâmple mai întâi în plan spiritual, iar după aceea în plan fizic.

M&F: Îndreptările de azi dimineaţă cu 225 kilograme: câte repetări ai făcut?

Terry Crews: Două repetări. Dar am avut nevoie de ani întregi ca să ajung la nivelul ăsta. Sunt convins că aş putea încerca o repetare maximal cu 270 kilograme, dar aş putea să îmi distrug spatele, şi nu ar fi o afacere prea bună. Nu rezolvi nimic aşa. Eu zic că a fost o zi bună, dacă am reuşit să fac două repetări cu 225 kilograme.

Dă-mi voie să-ţi spun un lucru, şi ăsta e adevărul curat: Pentru orice vrei de la viaţă ai nevoie de o dorinţă arzătoare. Asta e lecţia pe care ţi-o dă o îndreptare. O îndreptare te învaţă că trebuie să-ţi doreşti să ridici greutatea mai mult decât îţi doreşti să trăieşti!

Mă uitam la Hugh Jackman (în filmuleţul despre antrenament care a apărut în noiembrie 2014) cum îşi făcea îndreptările şi cei de lângă el se pregăteau să-l ajute, iar el striga la ei: „NU MĂ AJUTA! NU MĂ AJUTA!” P oţi să-l auzi cum strigă din toate puterile. Când am văzut asta am sărit de pe scaun şi am început să-l aclam. Acest om înţelege despre ce e vorba. Înţelege că dacă îţi doreşti ceva cu adevărat, îl vei obţine. Şi corpul tău te va ajuta să-l obţii. Acesta e felul în care îmi trăiesc eu viaţa.

Când am început să fac „Vrei să fii milionar?”, am înregistrat 175 de episoade în timp ce filmam şi pentru Brooklyn Nine-Nine în acelaşi timp, şi oamenii mă întrebau „Cum de reuşeşti să faci toate astea?” Treaba stă în felul următor, în momentul când îţi spui „Trebuie să fac asta” ai ajuns într-un punct când dorinţa de a face acel lucru e atât de puternică, încât depăşeşte orice altceva. Hotărârarea urmată de acţiune e formula magică care îţi poate schimba viaţa. Mie mi-a schimbat-o.

M&F: Ce te-a determinat să faci parte din echipa de la „Vrei să fii milionar?”

Multă lume îşi aminteşte de perioada de glorie a emisiunii, cu Regis drept prezentator, prin 2000 şi ceva. Când aduci vorba de emisiune acum, răspunsul tipic e „Mai există încă?”

Terry Crews: Lucrurile stau în felul următor: întotdeauna am înotat împotriva curentului şi nu am ascultat oamenii care îmi spuneau ce să fac. Sunt un tip masiv, aşa că mi-au spus „Ar trebui să faci filme de acţiune”. Ei bine, fac comedie. Încă de timpuriu, mi-am dat seama că ceea ce făceam făceam pentru alţii. Acum am avut o nouă şansă. Întotdeauna am vrut să fac aşa ceva, unde eu sunt gazda emisiunii. Am vrut să fac „Vrei să fii milionar?” pentru că mi-a deschis orizonturi complet noi. Când vine vorba de majoritatea actorilor, aceştia pur şi simplu aşteaptă să fie selectaţi pentru un film.

Aşteaptă, şi după aceea li se spune „Eşti prea bătrân, eşti prea nu ştiu cum”. Nu au nici un cuvânt de spus în privinţa asta. Dacă vrei să apari în următorul film cu James Bond, nu îi poţi suna direct pe cei care îl fac şi cu asta basta. Nu aşa se întâmplă lucrurile. Ei te sună pe tine, dai o probă şi vezi ce se întâmplă. În cazul acestei emisiuni, eu sunt cel are controlul absolut. Întotdeauna e nevoie de o gazdă a unei astfel de emisiuni, de o anume personalitate.

Multă lume are impresia că nu poţi amesteca muşchii şi personalitatea. Ei bine, poţi. Eu sunt dovada acestui lucru. Astfel, o lume cu totul nouă s-a deschis în faţa mea. Poţi spune ce vrei, dar acum sunt gazda unei emisiuni-concurs. Sunt puţini oameni care pot fi gazda unei emisiuni, iar eu sunt unul dintre ei. În momentul de faţă, orice e posibil. Nu aş spune niciodată „nu, nu pot să fac asta”.

M&F: Probabil că oamenii te-au sfătuit, de asemenea, să nu faci nici reclame la săpun.

Terry Crews: În primul rând, eu şi Old Spice am schimbat percepţia asupra a ceea ce înseamnă o reclamă. În momentul de faţă, ai putea să te uiţi la reclame pentru distracţie, şi aşa ceva nu se întâmpla înainte. Poate te uitai la reclamele de la Super Bowl câteodată, dar lumea se uită la reclamele vechi cu Old Spice ca şi cum s-ar uita la o emisiune de divertisment. Întradevăr, oamenii mă întrebau „De ce faci reclame?” De ce? Pentru că nu există reguli – deloc! Trebuie să laşi deoparte ce spune lumea că ar trebui să faci şi să te gândeşti ce ai vrea TU să faci. C e anume ai vrea tu să faci? Ce ai visat mereu să faci cu viaţa ta?

Călăream săptămâna trecută, şi îmi plăcea atât de mult şi mă gândeam de câte ori îmi dorisem să am un cal şi să pot călări când eram copil. Mă uitam la un western sau la vreun alt film şi începeam să vorbesc despre asta. Ştii ce mi se spunea la mine în cartier? Toţi erau gen „Nu, omule, ai arăta ridicol călărind un cal. Eşti nebun. Nu face aşa ceva. Ai crescut la oraş. Ia-ţi un Cadillac şi relaxează-te. O să mori dacă te apuci de călărie. O să te calce calul pe cap”. Şi tot auzi lucruri din astea pe măsură ce creşti, şi la un moment dat ajungi să-ţi spui singur, „N-am de gând să călăresc nici un cal”.

Dar lasă-mă să-ţi spun ceva: când încerci singur şi sari pe un cal şi galopezi, îţi dai seama de ce tuturor le place la nebunie asta. Nu mai ascult de nimeni. Nu mă mai interesează părerile lor legate de ce ar trebui să fac. Fac ce vrea Terry Crews să facă şi sunt de părere că toţi ar trebui să trăiască în aşa fel încât să-şi găsească chemarea, să trăiască cu adevărat.

Gândeşte-te singur la ce ar trebui să faci. Acesta e sfatul meu cel mai bun pentru toată lumea. Vă rog, folosiţi-vă capul; fiecare trebuie să se gândească de unul singur la ce e mai bine pentru el – şi asta e valabil pentru antrenamente, pentru dietă, pentru orice. Nu aş recomanda niciodată postul intermitent drept un regim potrivit pentru toată lumea – aşa ceva ar fi o nebunie! Pentru că nu se potriveşte oricui.

Dar studiind problema şi căutând soluţii, am ajuns la concluzia că funcţionează pentru mine în momentul de faţă. Peste cinci ani s-ar putea să revin la şapte mese pe zi. Nu ştiu. Dar s-ar putea să fac asta pentru că nu există reguli şi nu îmi voi permite niciodată să ajung în situaţia unde să mi se spună „Uite, asta trebuie să faci, astea sunt regulile”. Asta e o greşeală pe care o văd tot timpul la instructori. Fac totul după reguli; pun cubul în forma pentru cub şi cercul în forma pentru cerc. Dar ştii ceva? Câteodată e nevoie să faci toate lucrurile după reguli, e drept. Singura întrebare pe care trebuie să o ţi-o pui, însă, e următoarea: „Funcţionează?” Indiferent ce faci – funcţionează?

M-am antrenat şi am jucat alături de tipi care luau steroizi şi asta nu mai funcţionează pentru ei acum – ba chiar au probleme serioase. Când trişezi, funcţionează pe moment, dar după aceea, brusc, totul devine un haos. O să-ţi spun direct: Fii sănătos, gândeşte-te singur la ce e bine pentru tine şi rămâi fidel principiilor care te fac să fii cine eşti. Aceasta e mantra vieţii mele.

M&F: Dar prima dată când ai încercat să faci ceva nou, în afara filmelor de acţiune în care te vroiau regizorii şi producătorii, trebuie să te fi confruntat cu foarte multe respingeri.

Terry Crews: Încetul cu încetul, mi-am dat seama că lumea o să râdă de tine. Lucrul care te face acceptat de ceilalţi e acelaşi lucru care îi face să te respingă. E o chestier nebunească. Pentru că dacă încerci să te integrezi, în cele din urmă toate se întorc împotriva ta. Tocmai în momentul când îţi vezi de treaba ta şi nimeni nu te vrea, atunci devii o vedetă şi toată lumea te vrea. E aşa de absurd. Eu văd asta ca pe un tocilar care e atât de ridicol ca tocilar încât brusc devine popular.

E ca în cazul lui Bill Gates. Înţelegi ce spun? Sunt convins că lui Bill Gates nu i-a ieşit nimic pentru o perioadă, apoi a devenit tipul cel mai popular de pe Pământ. Sau ca Arnold. Când şi-a început cariera, culturismul era privit ca o prostie, şi nimeni nu vroia să facă aşa ceva. Acum a devenit cel mai tare tip.

M&F: Atât de mult din succesul în sala de antrenament şi în viaţă are drept sursă atitudinea ta pozitivă.

Cei mai mulţi oameni ştiu că ar trebui să aibă o atitudine pozitivă şi pot să o menţină pentru puţin timp. Dar să trăieşti cu această atitudine clipă de clipă e cu totul alt lucru. Cum reuşeşti să faci asta în fiecare zi?

Terry Crews: Am găsit un citat de-al lui Ralph Waldo Emerson care însumează foarte mult din concepţia mea despre viaţă: „Dumnezeu nu îşi va face cunoscută lucrarea prin laşi”. Mi-a rămas în cap şi mă bântuie zi după zi. Mi-e frică de eşec? Sau mi-e frică de succes? Sunt dispus să fac tot ce e posibil pentru a reuşi? Sau o să mă ascund în spatele scuzelor la nesfârşit?

Am ajuns la concluzia că nici măcar nu te poţi naşte dacă mama ta nu are curajul să treacă prin durerile naşterii. Orice e extraordinar, uimitor sau fantastic necesită curaj. Dar am mai descoperit un lucru: nu poţi să fii în acelaşi timp pesimist şi curajos. Ca să evoluezi trebuie să crezi că poţi reuşi. Ceea ce crezi cu adevărat îţi va da o putere imensă cu care vei călca în picioare orice obstacole. Acest lucru funcţionează în ambele sensuri.

Dacă eşti convins că nu vei reuşi, nu ai nici o şansă să o faci. Dacă poţi crede că o să reuşeşti, vei fi de neoprit. Cred că unii oameni nu au rezultate la antrenamente şi nu-şi îndeplinesc scopurile din cauza unei dorinţe subconştiente de a eşua. „Ce se întâmplă dacă voi arăta prea bine? Mă voi îndepărta de familie? Dacă pun 10 kilograme de muşchi? Pot face faţă presiunii de a auzi că m-am schimbat? C ă nu mai sunt cel care am fost?”

Aceste întrebări sunt dure, şi dacă nu ţi le pui niciodată, atunci „nu ai vrut” devine, în mod automat, răspunsul. Eu sunt optimist pentru că la acest nivel nu am altă alternativă. Orice altă programare mentală te va scoate din joc. Unul dintre cei mai de succes oameni care au călcat pe Pământ, Andrew Carnegie, a spus: „Un om înţelept este un optimist căruia i s-a confirmat optimismul”.

Citeşte în continuare:

Terry Crews (1)

Terry Crews (2)

Terry Crews (3)

Autor: Matt Tuthill, Foto: Peter Yang  – www.muscleandfitness.ro