Publicat pe

Istoria concursului Mr. Olympia (IV)

9. DORIAN YATES (1992-1997)

 

Poreclit ca “The Shadow”, Yates avea obiceiul să apară spontan la competiții mari fără să își confirme sau să își retragă prezența, câștigând competițiile. Yates evita contactul cu publicul, fiind de găsit doar în sala din Birmingham unde se antrena din greu. El este cel care a dat naștere standardului de “Mass Monsters” în culturism, impresionând cu un spate imens, densitate și duritate musculară ca de granit.

 Era monștrilor începe în anul 1992 cu victoria lui Yates împotriva lui Kevin Levrone, câștigând titlurile consecutiv până în 1997. Dominanța sa nu a fost scutită de provocări, acesta suferind numeroase accidentări datorită stilului său intens de antrenament pe tot parcursul anului, cu toate acestea el a continuat să lupte până în anul 1998 când o ruptură de triceps l-a pus în imposibilitatea de a mai concura în anul acela.

10. RONNIE COLEMAN (1998-2005)

 

Lumea culturismului a fost zguduită (la propriu) cu prezența monstrului parcă inuman, Ronnie Coleman. Cu o postură colosală, densitate musculară masivă și condiționare până la os, “Regele” Ronnie reușește să impresioneze an de an între 1998 și 2005 cu detalii noi parcă nemaivăzute pe un trup uman. Masivitatea sa ascundea o emoție adâncă care a devenit un obicei la fiecare victorie a sa, căzând în genunchi în fața publicului de emoție la anunțul oficial.

Singura persoană care a avut capacitatea de a-l provoca pe Ronnie, era Jay Cutler, care era mereu sub el în clasament pregătit să îi ia locul. Rivalitatea lor devenea deja o obișnuință între acești ani, concursul Mr. O fiind considerată show-ul luptei lui Ronnie și Jay.

Ronnie nu era doar unul din cei mai buni culturiști din lume, dar și unul din cei mai puternici, Greutățile cu care se antrena pentru repetări ajungeau și la 360kg pentru genuflexiuni și îndreptări.

11. JAY CUTLER (2006, 2007, 2009, 2010)

 

Jay a fost determinat să îl învingă pe Ronnie Coleman, perseverând an de an și venind cu îmbunătățiri în fiecare ediție a competiției, astfel încât în anul 2006, acesta reușește să îl detroneze pe Ronnie.

“Jay nu m-a învins, el doar cât îmi ține trofeul Sandow până când îl iau eu înapoi în septembrie” spuse Ronnie în 2007, în tentativa de a-l învinge pe Jay și stabilirea recordului de 9 titluri de Mr. O, dar Jay nu se lasă intimidat: “Am muncit prea mult pentru acest titlu, este al meu și am de gând să îl păstrez!”. Jay reușește să își apere titlul în 2007, dar nu în fața lui Ronnie, ci în fața celei mai bune versiuni al lui Victor Martinez, Ronnie anunțându-și retragerea după clasarea pe locul IV.

Cutler este singurul olympian care a reușit să își recâștige titlul după o înfrângere. În anul 2008, lupta era strânsă între Dexter Jackson și Jay Cutler, Dexter dominând cu o condiționare excepțională și proporții fluide, iar Jay dominând cu masivitatea. Diferența scorului între cei doi a fost de 7 puncte în favoarea lui Dexter. Înfrângerea în fața lui Dexter l-a propulsat pe Jay spre a-și dezvălui cea mai bună versiune a sa, recâștigând titlul în 2009 cu cea mai impresionantă condiționare pentru masivitatea sa de până acum și continuând cu victoriile și în 2010.

Vezi continuarea pe link-uri:

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Shawn Rhoden, Mr. Olympia 2018

Shawn Rhoden, Mr. Olympia 2018! Shawn Rhoden este cel mai în vârstă culturist care a câștigat titlul de Mr. Olympia (la 43 de ani și cinci luni) – acesta l-a învins pe Phil Heath, campionul absolut al Mister Olympia în ultimii șapte ani. Heath a ratat astfel ocazia de a-l depași pe Arnold Schwarzenegger (7 titluri) și pe aceea de a-l egala pe legendarul Ronnie Coleman (8 titluri).

Pentru Shawn Rhoden este primul titlu Olympia. El s-a ales cu un cec de 400.000 dolari.

Noul Mister Olympia s-a născut în Kingston, Jamaica, și a emigrat în Statele Unite în 1990 stabilindu-se în Maryland. El a trecut printr-o perioadă de dependență de alcool – după moartea tatălui său Lloyd în 2002, dar a depășit această problemă cu ajutorul prietenului său Lenore Carroll. Shawn Rhoden n-a fost mereu un pachet de muschi. Din contra! La vârsta de 19 ani era chiar supraponderal.

Competiții

2018 Mr. Olympia – Locul 1
2017 Mr. Olympia – Locul 5
2016 Mr. Olympia – Locul 2
2016 Kuweit Pro Bodybuilding pentru bărbați – Locul 3
2015 EVL Praga Pro – Locul 3
2015 Mr. Olympia – Locul 3
2014 IFBB San Marino Pro – Locul 1
2014 EVL’s Prague Pro – Locul 3
2014 Dubai Pro – Locul 2
2014 IFBB Arnold Classic Europe – Locul 2
2014 Mr. Olympia – Locul 3
2014 IFBB Australian Pro – Locul 1
2014 IFBB Arnold Classic – Locul 2
2013 IFBB Arnold Classic Europa – Locul 4
2013 Mr. Olympia – Locul 4
2012 IFBB EVL’s Prague Pro – Locul 2
2012 IFBB British Grand Prix – Locul 1
2012 IFBB Arnold Classic Europa – Locul 1
2012 Mr. Olympia – Locul 3
2012 IFBB Dallas Europa Supershow – Locul 1
2012 IFBB PBW Tampa Pro – Locul 1
2012 NPC Dexter Jackson Classic – NP
2012 IFBB Arnold Classic – Locul 8
2012 IFBB FLEX Pro – Locul 4
2011 Mr. Olympia – Locul 11
2011 IFBB Dallas Europa Super Show – Locul 3
2010 IFBB Dallas Europa Super Show – Locul 6

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

Culturişti cu adevărat puternici

Culturişti cu adevărat puternici

Powerlifterii şi culturiştii sunt asemenea unor fraţi care se ciondănesc. Există unele divergenţe peste care nu pot trece, dar rămân totuşi apropiaţi, orice s-ar întâmpla. Execută multe exerciţii similare. Şi culturiştii fac genuflexiuni, îndreptări şi împins culcat, iar powerlifterii dau gata o grămadă de serii de extensii pentru triceps, ramat cu bara şi fluturări cu gantere pentru a-şi complete antrenamentele. Câţiva culturişti – dintre care cei mai renumiţi ar fi Johnnie Jackson, Stan Efferding şi, la începuturile sale, Ronnie Coleman – au combinat powerlifting-ul şi culturismul şi au avut rezultate deosebite. Au trecut peste orice ciocnire de idei dintre cele două abordări şi au folosit un sistem de antrenament cu puţine repetări, pentru dezvoltarea forţei, şi în final au devenit şi mai puternici şi mai masivi.

Aceşti cinci culturişti profesionişti au demonstrat că muşchii nu sunt doar pentru spectacol şi au ajuns la recorduri personale impresionante.

Stan Efferding
  • proba de forță: „Rinocerul”, cum era poreclit, a reuşit un total care pare o nebunie – 1043 kilograme, cu 392 kilograme la genuflexiuni, 272 kilograme la împins culcat şi 379 kilograme la îndreptări.
Ronnie Coleman
  • proba de forță: Marele Ron a fost într-adevăr cel mai mare culturist al vremurilor sale, iar asta datorită faptului că ridica greutăţi mari! Cele mai impresionante rezultate ale sale au fost la îndreptări şi la genuflexiuni, unde a reuşit să facă două repetări cu 363 kilograme.
Franco Columbu
  • proba de forță: La o greutate corporală de 84 de kilograme, „strongman-ul din Sardinia” a reuşit să ridice 340 de kilograme la îndreptări, 302 kilograme la genuflexiuni, 238 de kilograme la împins culcat şi 181 de kilograme la smuls cu haltera.
Johnnie Jackson
  • proba de forță: A fost pe scena de la Mr. Olympia de 12 ori, dar a reuşit şi să ajungă la o greutate de 377 de kilograme la îndreptări, putând să facă opt repetări la flexiile cu bara cu 102 kilograme.
Zack Khan
  • proba de forță: „Regele Khan” putea să facă împins culcat cu 261 kilograme, pentru două repetări cu pauză între ele.

Vezi si „JOCUL DE-A FORŢA” >>

Autor: Andrew Gutman www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER:

Publicat pe

JOCUL DE-A FORŢA

JOCUL DE-A FORŢA. Combină powerlifting-ul şi culturismul pentru muşchi mari care pot ridica greutăţi serioase.

Powerlifterii şi culturiştii sunt asemenea unor fraţi care se ciondănesc. Există unele divergenţe peste care nu pot trece, dar rămân totuşi apropiaţi, orice s-ar întâmpla. Execută multe exerciţii similare. Şi culturiştii fac genuflexiuni, îndreptări şi împins culcat, iar powerlifterii dau gata o grămadă de serii de extensii pentru triceps, ramat cu bara şi fluturări cu gantere pentru a-şi complete antrenamentele. Câţiva culturişti – dintre care cei mai renumiţi ar fi Johnnie Jackson, Stan Efferding şi, la începuturile sale, Ronnie Coleman – au combinat powerlifting-ul şi culturismul şi au avut rezultate deosebite. Au trecut peste orice ciocnire de idei dintre cele două abordări şi au folosit un sistem de antrenament cu puţine repetări, pentru dezvoltarea forţei, şi în final au devenit şi mai puternici şi mai masivi.

Power-bodybuilding

Ideea e că dacă pui accentul pe dezvoltarea forţei la cele trei mişcări fundamentale de la powerlifting, te vei asigura că vei putea adăuga greutate pe bară – şi muşchi pe tine. Până la urmă, corpul tău este un organism care se adaptează, opunând iniţial rezistenţă la schimbare şi la stresul generat de antrenamentele cu greutăţi. Aşa că dacă vei continua să faci exerciţii cu un anumit număr de serii şi repetări nu vei ajunge prea departe. Corpul tău se va adapta rapid şi va înceta să crească. Dar crescând încet şi constant greutăţile cu care lucrezi, săptămânal, îi vei da corpului tău un nou motiv să se adapteze.

Pe lângă atenţia acordată celor trei exerciţii fundamentale, ceea ce este caracteristic pentru această îmbinare dintre powerlifting şi culturism (powerbodybuilding) este accentul pe seturi grele, cu un număr relativ scăzut de repetări. Cele mai multe seturi vor avea şase–opt repetări. Scopul principal este dezvoltarea forţei, nu pomparea, aşa că renunţă la tehnici de antrenament ca seturile descrescătoare şi superseturile. În loc de toate acestea, concentrează-te pe repetări forţate sau execuţie puţin trişată pentru a mai face o repetare sau două. Uită-te la antrenamentele brutale ale unor culturişti ca Branch Warren sau Johnnie Jackson şi vei vedea că aceştia preferă să sacrifice forma perfectă de execuţie, dacă astfel mai pot face o repetare. La urma urmei, acele ultime repetări reprezintă elementul crucial pentru creştere.

Cât despre exerciţii suplimentare, ţine cont că mişcările compuse vor implica în mişcare mai mulţi muşchi şi vor declanşa o secreţie mai mare de testosteron – hormonal care joacă un rol cheie în procesul de refacere musculară. Aşa că încearcă să te bucuri de acest avantaj şi lasă deoparte ideea că trebuie să faci mai multe exerciţii. Dacă în acest punct încă mai îndoieli, întreabă-te: când ai văzut ultima dată un tip subţirel făcând îndreptări sau genuflexiuni cu mai mult de 200 de kilograme? Aşa ne gândeam şi noi.

Sfaturi practice pentru power-bodybuilding

  • Pune accentul pe mişcări compuse, ca ramatul cu haltera, împinsul de la umeri şi împinsul înclinat cu gantere.
  • Încearcă în permanenţă să creşti greutăţile cu care lucrezi. Schimbă exerciţiile dacă vezi că nu mai progresezi.
  • Execută de regulă seturi obişnuite, fără tehnici de intensitate, dar încearcă să ai mereu cu tine un partener care să te ajute să faci câteva repetări forţate.

Bazele programului

  • Include cele trei mişcări de forţă din powerlifting – genuflexiunile, îndreptările şi împinsul culcat – în programul tău de antrenament.
  • Fă aceste exerciţii la începutul programul tău pentru picioare (genuflexiunile), spate (îndreptări) şi piept (împins culcat).
  • Creşte piramidal greutatea cu care lucrezi, coborând până la patru repetări pe serie.
  • Execută seturi de şase–opt repetări la majoritatea celorlalte exerciţii.

Power-bodybuilding – program pentru spate

Îndreptări 5 SET. 10-4 REP.
Ramat cu bara 4 SET. 6-8 REP.
Ramat cu bara T SET. 4 6-8 REP.
Tracțiuni la helc. priză pronație 4 SET. 6-8 REP.

Autor: Andrew Gutman www.muscleandfitness.ro

Recomandari WEIDER: