Publicat pe

Fasolea – proteină sau carbohidrat?

Fasolea este o sursă alimentară care conține atât proteine, cât și carbohidrați. Conținutul de proteine și carbohidrați poate varia în funcție de tipul de fasole și de modul în care este pregătită.

Fasolea este cunoscută pentru conținutul său ridicat de proteine și este adesea considerată o sursă excelentă de proteine vegetale. Proteinele din fasole sunt considerate proteine complete, deoarece conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari organismului nostru.

Pe lângă proteine, fasolea conține și carbohidrați. Acești carbohidrați includ fibre alimentare și carbohidrați mai complecși, cum ar fi amidonul. Fibrele alimentare din fasole sunt benefice pentru sănătatea digestivă și ajută la menținerea nivelului de zahăr din sânge. De asemenea, carbohidrații din fasole furnizează energie și nutrienți organismului nostru.

Deci, fasolea poate fi considerată atât o sursă de proteine, cât și de carbohidrați în alimentație.

Sursă excelentă de proteine

Fasolea este într-adevăr o sursă excelentă de proteine în dieta ta. Aceasta este o leguminoasă bogată în nutrienți care poate oferi o cantitate semnificativă de proteine, fibre și alte substanțe benefice pentru sănătate.

Iată câteva motive pentru care fasolea este o sursă sănătoasă de proteine:

  • Conținut ridicat de proteine: Fasolea este cunoscută pentru conținutul său ridicat de proteine. În funcție de tipul de fasole, conținutul de proteine poate varia între 15 și 25 de grame de proteine la 100 de grame de fasole gătită. Aceasta face ca fasolea să fie o alternativă excelentă la carne sau alte surse de proteine animale.
  • Proteine complete: Fasolea conține toți cei nouă aminoacizi esențiali de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect. Acest lucru o face o sursă de proteine complete, în special când este combinată cu cereale integrale, cum ar fi orezul sau quinoa. Combinația de fasole și cereale integrale asigură o gamă largă de aminoacizi esențiali și contribuie la creșterea valorii nutriționale a mesei.
  • Fibre alimentare: Pe lângă proteine, fasolea este bogată în fibre alimentare. Fibrele alimentare sunt importante pentru sănătatea digestivă, menținerea nivelului de zahăr din sânge și controlul greutății corporale. Consumul de fasole poate ajuta la menținerea senzației de sațietate și la prevenirea creșterii bruste a nivelului de zahăr din sânge după masă.
  • Alte substanțe nutritive: Fasolea conține și o serie de alte substanțe nutritive valoroase, cum ar fi fierul, magneziul, zincul și vitaminele din complexul B. Aceste substanțe nutritive sunt importante pentru funcționarea corectă a organismului și pentru menținerea stării generale de sănătate.

Există mai multe tipuri de fasole, cum ar fi fasolea neagră, fasolea roșie, fasolea albă sau fasolea pintos, și fiecare dintre acestea poate fi utilizată într-o varietate de feluri de mâncare delicioase și sănătoase.

Deși fasolea este o sursă sănătoasă de proteine, este important să menționăm că o dietă echilibrată trebuie să includă și alte surse de proteine, cum ar fi carne slabă, pește, lactate sau ouă, pentru a asigura toți aminoacizii esențiali necesari pentru organismul nostru.

Fasolea – dezavantaje

Fasolea poate provoca probleme digestive la unele persoane, în special atunci când este consumată în cantități mari sau când este pregătită în mod necorespunzător. Acest lucru se datorează conținutului său ridicat de fibre și oligozaharidelor fermentabile, cum ar fi oligozaharidele din familia FODMAP (fermentabile, oligosacaride, disacaride, monosacaride și polioli).

Iată câteva probleme digestive asociate cu consumul de fasole și moduri de a le gestiona:

Balonare și gaze: Fasolea poate provoca balonare și producție excesivă de gaze în stomac și intestine. Aceasta se datorează faptului că oligozaharidele din fasole nu sunt digerate complet în stomac și ajung nedigerate în intestinul gros, unde sunt fermentate de bacteriile intestinale, provocând producția de gaze. Pentru a reduce aceste simptome, poți încerca următoarele:

  • Înmoaie fasolea în apă timp de câteva ore înainte de gătire și schimbă apa de înmuiere de mai multe ori pentru a elimina substanțele care cauzează flatulența.
  • Gătește fasolea împreună cu o bucată de alge marine kombu sau semințe de chimion. Acestea pot ajuta la reducerea flatulenței.
  • Mănâncă fasole în cantități moderate și mărește treptat cantitatea pe măsură ce corpul tău se adaptează.

Disconfort abdominal: Unele persoane pot experimenta disconfort abdominal, crampe sau senzație de greutate după consumul de fasole. Aceste simptome pot fi reduse prin:

  • Gătirea fasolei până când este bine fiartă și ușor sfărâmicioasă. Aceasta poate face fasolea mai ușor de digerat.
  • Consumul de fasole în combinație cu alimente care conțin enzime digestive, cum ar fi legumele verzi sau ananasul. Aceste enzime pot ajuta la descompunerea oligozaharidelor și pot facilita digestia.

Intoleranță la FODMAP-uri: Dacă ai diagnosticul de sindrom de colon iritabil sau o sensibilitate la FODMAP-uri, fasolea poate fi dificil de digerat și poate provoca simptome digestive neplăcute. În acest caz, este recomandat să consulți un specialist în nutriție pentru a stabili un plan alimentar adecvat.

Este important să menționăm că reacțiile la fasole pot varia de la o persoană la alta. Dacă experimentezi probleme digestive severe după consumul de fasole sau ai îndoieli cu privire la toleranța ta la fasole, este întotdeauna bine să consulți un medic sau un specialist în nutriție.

Recomandări WEIDER:

Publicat pe

Este dieta vegană compatibilă cu sportul?

Este dieta vegană compatibilă cu sportul? Există numeroase discuții despre dieta vegană și compatibilitatea acesteia cu performanța sportivă. Mulți afirmă că cele două nu se potrivesc, dar acest lucru nu este neapărat adevărat.

Provocările dietei vegane pentru sportivi

Nu este ușor să urmezi o dietă vegană, mai ales când ai obiective sportive solicitante sau sarcini de efort grele. Dieta vegană poate impune anumite cerințe nutriționale pe care trebuie să le gestionezi atent. Cu toate acestea, cu un ghid nutrițional adecvat, este posibil să atingi performanțe sportive excelente.

Importanța unui ghid nutrițional bun pentru sportivii vegani

Prevenirea deficiențelor de vitamine

Dietele vegane tind să fie mai sărace în proteine, vitamina B12, riboflavină (vitamina B2), vitamina D, calciu, fier și zinc. Un sportiv cu o dietă de proastă calitate este mai predispus la deficiențe care pot limita performanța, antrenamentul și recuperarea. De aceea, optimizarea aportului de proteine este esențială pentru sportivii vegani.

Calitatea și cantitatea proteinelor

Proteinele din plante sunt incomplete, lipsindu-le unii aminoacizi esențiali și având mai puțini aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA) decât proteinele de origine animală. Totuși, nu este necesar să combini toate sursele de proteine la fiecare masă pentru a obține un profil complet de aminoacizi. Este important să variezi sursele de proteine pe parcursul zilei.

Proteinele pe bază de plante au o biodisponibilitate mai scăzută, așa că sportivii vegani ar trebui să consume mai multe proteine decât este recomandat pentru a compensa această diferență. Studiile arată că suplimentarea cu proteine vegetale (în special proteina din mazăre) poate îmbunătăți recuperarea după antrenament și susține creșterea musculară.

Strategii pentru îmbunătățirea performanței unui sportiv vegan

  1. Aportul de fier și vitamina C. Consumați alimente bogate în fier împreună cu vitamina C pentru a îmbunătăți absorbția fierului. Evitați inhibitorii dietetici precum taninul din cafea, ceai și cacao, care reduc absorbția fierului. Consumați aceste băuturi la cel puțin o oră după masă.
  2. Suplimentarea cu vitamina B12. Luați suplimente de vitamina B12 și consumați alimente fortificate cu B12 și drojdie nutritivă.
  3. Îmbunătățirea aportului de zinc. Consumați semințe de dovleac, cânepă, leguminoase, nuci și fasole. Înmuiați și încolțiți anumite alimente pentru a reduce acidul fitic și a crește biodisponibilitatea nutrienților.
  4. Varietatea surselor de proteine. Includeți în dieta zilnică alimente bogate în aminoacizi esențiali precum leucina (soia, semințe de dovleac), metionina (nuci, semințe, quinoa) și lizina (leguminoase).
  5. Creșterea consumului de proteine vegetale. Mâncați linte, soia (tofu, tempeh, băutură de soia, iaurt de soia), năut, alune, quinoa, spelta, migdale, semințe de cânepă, semințe de chia, drojdie de bere și germeni de grâu.
  6. Suplimentarea cu creatină. Poate îmbunătăți performanța în exercițiile de mare intensitate, contribuind la creșterea masei musculare și a forței maxime.
  7. Suplimentarea cu beta-alanină. Vegetarienii-vegani au niveluri mai scăzute de carnozină musculară, iar beta-alanina poate ajuta la îmbunătățirea performanței în antrenamentele de mare intensitate, reducând oboseala musculară.

Concluzie

Deși dieta vegană poate prezenta provocări, acestea pot fi gestionate cu un ghid nutrițional adecvat. Prin adoptarea unor strategii corecte de nutriție și suplimentare, sportivii vegani pot atinge și menține performanțe sportive de vârf.

Recomandari WEIDER: