Etichetă: Nutritie vegana

Publicat pe de

Fasolea – proteină sau carbohidrat?

Fasolea este o sursă alimentară care conține atât proteine, cât și carbohidrați. Conținutul de proteine și carbohidrați poate varia în funcție de tipul de fasole și de modul în care este pregătită.

Fasolea este cunoscută pentru conținutul său ridicat de proteine și este adesea considerată o sursă excelentă de proteine vegetale. Proteinele din fasole sunt considerate proteine complete, deoarece conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari organismului nostru.

Pe lângă proteine, fasolea conține și carbohidrați. Acești carbohidrați includ fibre alimentare și carbohidrați mai complecși, cum ar fi amidonul. Fibrele alimentare din fasole sunt benefice pentru sănătatea digestivă și ajută la menținerea nivelului de zahăr din sânge. De asemenea, carbohidrații din fasole furnizează energie și nutrienți organismului nostru.

Deci, fasolea poate fi considerată atât o sursă de proteine, cât și de carbohidrați în alimentație.

Sursă excelentă de proteine

Fasolea este într-adevăr o sursă excelentă de proteine în dieta ta. Aceasta este o leguminoasă bogată în nutrienți care poate oferi o cantitate semnificativă de proteine, fibre și alte substanțe benefice pentru sănătate.

Iată câteva motive pentru care fasolea este o sursă sănătoasă de proteine:

  • Conținut ridicat de proteine: Fasolea este cunoscută pentru conținutul său ridicat de proteine. În funcție de tipul de fasole, conținutul de proteine poate varia între 15 și 25 de grame de proteine la 100 de grame de fasole gătită. Aceasta face ca fasolea să fie o alternativă excelentă la carne sau alte surse de proteine animale.
  • Proteine complete: Fasolea conține toți cei nouă aminoacizi esențiali de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa corect. Acest lucru o face o sursă de proteine complete, în special când este combinată cu cereale integrale, cum ar fi orezul sau quinoa. Combinația de fasole și cereale integrale asigură o gamă largă de aminoacizi esențiali și contribuie la creșterea valorii nutriționale a mesei.
  • Fibre alimentare: Pe lângă proteine, fasolea este bogată în fibre alimentare. Fibrele alimentare sunt importante pentru sănătatea digestivă, menținerea nivelului de zahăr din sânge și controlul greutății corporale. Consumul de fasole poate ajuta la menținerea senzației de sațietate și la prevenirea creșterii bruste a nivelului de zahăr din sânge după masă.
  • Alte substanțe nutritive: Fasolea conține și o serie de alte substanțe nutritive valoroase, cum ar fi fierul, magneziul, zincul și vitaminele din complexul B. Aceste substanțe nutritive sunt importante pentru funcționarea corectă a organismului și pentru menținerea stării generale de sănătate.

Există mai multe tipuri de fasole, cum ar fi fasolea neagră, fasolea roșie, fasolea albă sau fasolea pintos, și fiecare dintre acestea poate fi utilizată într-o varietate de feluri de mâncare delicioase și sănătoase.

Deși fasolea este o sursă sănătoasă de proteine, este important să menționăm că o dietă echilibrată trebuie să includă și alte surse de proteine, cum ar fi carne slabă, pește, lactate sau ouă, pentru a asigura toți aminoacizii esențiali necesari pentru organismul nostru.

Fasolea – dezavantaje

Fasolea poate provoca probleme digestive la unele persoane, în special atunci când este consumată în cantități mari sau când este pregătită în mod necorespunzător. Acest lucru se datorează conținutului său ridicat de fibre și oligozaharidelor fermentabile, cum ar fi oligozaharidele din familia FODMAP (fermentabile, oligosacaride, disacaride, monosacaride și polioli).

Iată câteva probleme digestive asociate cu consumul de fasole și moduri de a le gestiona:

Balonare și gaze: Fasolea poate provoca balonare și producție excesivă de gaze în stomac și intestine. Aceasta se datorează faptului că oligozaharidele din fasole nu sunt digerate complet în stomac și ajung nedigerate în intestinul gros, unde sunt fermentate de bacteriile intestinale, provocând producția de gaze. Pentru a reduce aceste simptome, poți încerca următoarele:

  • Înmoaie fasolea în apă timp de câteva ore înainte de gătire și schimbă apa de înmuiere de mai multe ori pentru a elimina substanțele care cauzează flatulența.
  • Gătește fasolea împreună cu o bucată de alge marine kombu sau semințe de chimion. Acestea pot ajuta la reducerea flatulenței.
  • Mănâncă fasole în cantități moderate și mărește treptat cantitatea pe măsură ce corpul tău se adaptează.

Disconfort abdominal: Unele persoane pot experimenta disconfort abdominal, crampe sau senzație de greutate după consumul de fasole. Aceste simptome pot fi reduse prin:

  • Gătirea fasolei până când este bine fiartă și ușor sfărâmicioasă. Aceasta poate face fasolea mai ușor de digerat.
  • Consumul de fasole în combinație cu alimente care conțin enzime digestive, cum ar fi legumele verzi sau ananasul. Aceste enzime pot ajuta la descompunerea oligozaharidelor și pot facilita digestia.

Intoleranță la FODMAP-uri: Dacă ai diagnosticul de sindrom de colon iritabil sau o sensibilitate la FODMAP-uri, fasolea poate fi dificil de digerat și poate provoca simptome digestive neplăcute. În acest caz, este recomandat să consulți un specialist în nutriție pentru a stabili un plan alimentar adecvat.

Este important să menționăm că reacțiile la fasole pot varia de la o persoană la alta. Dacă experimentezi probleme digestive severe după consumul de fasole sau ai îndoieli cu privire la toleranța ta la fasole, este întotdeauna bine să consulți un medic sau un specialist în nutriție.

Recomandări WEIDER:

Publicat pe de

Ghid de nutriție pentru sportivii vegetarieni-vegani

Există numeroase discuții despre dieta vegană și despre compatibilitatea acesteia cu performanța sportivă. Mulți afirmă că cele două nu se potrivesc…

Este dieta vegană compatibilă cu sportul?

Este adevărat că nu este ușor să urmezi această dietă, mai ales când ai obiective atât de solicitante sau dacă sarcina de efort este foarte grea, deoarece pot exista anumite cerințe nutriționale de care trebuie să ții cont. Dar asta nu înseamnă că – dacă ai un ghid bun – nu o poți scoate la capăt.

De ce este important un ghid nutrițional bun pentru sportivii vegetarieni-vegani?

Pentru că pot apărea deficiențe de vitamine

  • Dietele vegetariene și vegane tind să fie mai scăzute în proteine, vitamina B12, riboflavină (vitamina B2), vitamina D, calciu, fier și zinc.
    Un sportiv cu o dietă de proastă calitate este mai predispus la deficiențe care pot limita performanța, antrenamentul și recuperarea.
  • Este esențial pentru sportivii vegani să își optimizeze aportul de proteine. O atenție deosebită trebuie acordată atât cantității, cât și calității proteinelor pe care le consumați.
  • Proteinele ​​din plante sunt incomplete, lipsesc aminoacizii esențiali și există mai puțini aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA) decât proteinele de origine animală. Deci, este dieta vegană compatibilă cu sportul?
  • Nu este necesar să combinați sursele de proteine ​​la fiecare masă pentru a obține un profil complet de aminoacizi, dar este important să existe suficientă varietate în sursele de proteine ​​consumate în fiecare zi.
  • De asemenea, proteinele pe bază de plante au o biodisponibilitate mai scăzută, de aceea este recomandat ca sportivii vegani să consume mai multe proteine ​​decât este recomandat.
  • În ceea ce privește suplimentarea, studiile de până acum arată că suplimentarea cu proteine ​​(în special proteina din mazăre) poate îmbunătăți recuperarea după antrenament și susține creșterea musculară.
  • Potrivit unei recenzii recente care compară proteinele animale și cele vegetale, s-a demonstrat că proteinele pe bază de plante au un răspuns mai scăzut în sinteza proteinelor musculare în comparație cu proteinele animale. Unul dintre motive se poate datora conținutului scăzut de Leucină (un aminoacid esențial pentru sinteza proteinelor musculare). Deși nici răspunsul muscular după ingestia de proteine ​​vegetale nu a fost studiat suficient.

Strategii pentru îmbunătățirea performanței unui sportiv vegetarian-vegan

  • Creșteți aportul de fier împreună cu vitamina C și aveți grijă la inhibitorii dietetici precum taninul (cafea, ceai și cacao) care reduc absorbția fierului. Consumați-l la cel puțin 1 oră după masă.
  • Luați Vitamina B12 ca supliment, alături de alimente fortificate cu B12 și drojdie nutritivă.
  • Pentru îmbunătățirea aportului de zinc pe bază de plante, se recomandă un consum mai mare de semințe de dovleac, cânepă, leguminoase, nuci și fasole. Înmuierea și încolțirea pot reduce acidul fitic din anumite alimente, astfel încât biodisponibilitatea nutrienților este crescută.
  • Variați proteinele pe bază de plante pe parcursul zilei, inclusiv aminoacizi precum leucina (soia, semințe de dovleac), metionina (nuci, semințe și quinoa) și lizina (leguminoase).
  • Creșteți consumul de proteine ​​vegetale din: linte, soia (soia texturată, băutură de soia, iaurt de soia, tofu), năut, alune, quinoa, spelta, tempeh, migdale, semințe de cânepă, semințe de chia, drojdie de bere, germeni de grâu.
  • Suplimentarea cu creatină poate îmbunătăți performanța la exerciții de mare intensitate, precum și pentru creșterea masei musculare și a forței maxime.
  • Suplimentarea cu beta-alanina poate fi, de asemenea, utilă, deoarece vegetarienii-vegani au un nivel scăzut de carnozină musculară, iar beta-alanina poate ajuta la îmbunătățirea performanței de antrenament de mare intensitate prin reducerea oboselii musculare.

Articol: Victory Endurance

Recomandari WEIDER: