Etichetă: carbohidrati

Publicat pe de

Ce se întâmplă dacă mâncăm carbohidrați noaptea?

Ce se întâmplă dacă mâncăm carbohidrați noaptea? Cu toții am auzit că consumul de carbohidrați pe timp de noapte poate provoca creșterea grăsimiii corporale. Dar… corpul nostru NU are un program controlat care măsoară de la ce oră începem să acumulăm grăsime abdominală. Compoziția corpului este definită de setul de alimente care se consumă în timpul zilei, plus echilibrul de nutrienți ingerați și de alți factori precum somnul, exercițiile fizice, activitatea zilnică, stresul. Nu doar din consumul de carbohidrați sau orice aliment pe care îl consumi noaptea.

Totuși ce se întâmplă când mâncăm carbohidrați noaptea?

Există păreri împărțite în rândul experților în nutriție cu privire la consumul de carbohidrați noaptea și impactul acestuia asupra greutății corporale și sănătății generale. Logica din spatele acestui lucru este că atunci când mergem la culcare, caloriile pe care le consumăm nu vor fi arse și, prin urmare, se vor transforma în grăsimi. Dar dovezile științifice arată că rata noastră metabolică crește atunci când suntem în faza REM a somnului. De asemenea, noaptea corpul nostru lucrează la repararea țesuturilor și la creșterea mușchilor în timp ce dormim, astfel încât metabolismul nostru nu este complet în repaus. Desigur, asta dacă ești o persoană activă în timpul zilei!

Iată câteva puncte importante de luat în considerare:
  • Glicemia și insulinemia. Carbohidrații consumați în timpul nopții pot crește nivelul de glucoză din sânge (glicemie), ceea ce duce la o eliberare mai mare de insulină. Insulina este responsabilă pentru reglarea nivelului de glucoză din sânge și transportul acesteia în celule pentru a fi utilizată ca sursă de energie. Dacă nivelurile de insulină sunt ridicate în timpul somnului, acest lucru poate afecta procesele metabolice și poate interfera cu metabolismul grăsimilor.
  • Greutatea corporală. Consumul excesiv de carbohidrați, indiferent de momentul zilei, poate contribui la creșterea în greutate dacă aportul total de calorii depășește necesarul energetic al organismului. În cazul în care aportul de carbohidrați noaptea duce la un consum caloric mai mare decât necesarul, există posibilitatea de a câștiga în greutate pe termen lung. Cu toate acestea, echilibrul energetic general și calitatea totală a dietei sunt mai importanți decât momentul specific al consumului de carbohidrați.
  • Calitatea alimentelor. Atunci când consumați carbohidrați noaptea, este important să alegeți surse sănătoase de carbohidrați complecși, cum ar fi cerealele integrale, leguminoasele sau legumele. Evitați alimentele procesate bogate în zaharuri adăugate sau carbohidrați rafinați, care pot duce la creșterea rapidă a glicemiei.
  • Răspunsul individual. Răspunsul la consumul de carbohidrați noaptea poate varia de la o persoană la alta. Unii oameni pot tolera bine consumul de carbohidrați în timpul serii, în timp ce alții pot simți că le afectează somnul sau metabolismul. Este important să vă ascultați corpul și să observați cum reacționează la anumite alimente și momente de consum.

În general, este recomandat să se mențină un echilibru caloric adecvat și să se acorde o atenție deosebită calității generale a dietei în loc să se pună accentul pe momentul specific al consumului de carbohidrați. Da! Fie că este prima oră a dimineții sau mijlocul nopții, organismele noastre vor prelucra, digera și depozita carbohidrații în același mod. Prin urmare, echilibrul general al caloriilor pe care le consumăm și a celor pe care le ardem este cel care ne afectează greutatea.

… și nu toți carbohidrații îngrașă în mod direct

Nu toți carbohidrații îngrașă în mod direct! Există anumite tipuri de carbohidrați care pot fi parte a unei diete sănătoase și pot contribui la menținerea unei greutăți corporale echilibrate. Acești carbohidrați sunt cunoscuți sub numele de carbohidrați complecși sau carbohidrați buni.

  • Cereale integrale. Acestea includ orezul brun, ovăzul, quinoa și bulgurul. Cerealele integrale conțin fibre, vitamine și minerale esențiale, și sunt digerate mai încet decât cerealele rafinate.
  • Leguminoase. Fasolea, linte, năutul și mazărea sunt exemple de leguminoase bogate în proteine și fibre. Acestea pot ajuta la menținerea senzației de sațietate pentru o perioadă mai lungă de timp.
  • Fructe și legume. Acestea conțin carbohidrați în forma de zaharuri naturale, dar sunt, de asemenea, bogate în fibre, vitamine și minerale. Consumul de fructe și legume în cantități adecvate este parte esențială a unei diete sănătoase.
  • Tuberculi. Cartofii dulci și cartofii obișnuiți reprezintă surse bune de carbohidrați complecși. De asemenea, sunt bogate în fibre și vitamine.

Este important să rețineți că carbohidrații complecși sunt o alegere mai sănătoasă decât carbohidrații simpli. Carbohidrații simpli sunt adesea găsiți în produse procesate, cum ar fi pâinea albă, biscuiții și dulciurile. Moderarea și echilibrul sunt cheia unei alimentații sănătoase și a menținerii unei greutăți corporale adecvate.

Recomandari WEIDER:

Publicat pe de

Ce carbohidrați alegem în funcție de tipul de activitate

Ce carbohidrați alegem în funcție de tipul de activitate. Este bine cunoscut și susținut de literatura științifică faptul că aportul de carbohidrați în timpul exercițiului fizic îmbunătățește performanța sportivă, având o relație directă între acesta și doza de carbohidrați ingerată și oxidată. O modalitate de a ingera carbohidrați este prin consumul de geluri energetice, dar… de unde știi ce gel energetic să alegi?

Ce cantitate de carbohidrați luăm în funcție de activitate

Există diferite moduri prin care sportivul poate ingera acești carbohidrați; prin suplimente precum băuturi pentru sport și alte alimente precum geluri, jeleuri, unele batoane proteice sau prin alimente ușor de digerat precum gutui, pâine albă, dulcețuri…

Alegerea unuia sau altuia va depinde de contextul în care activează sportivul și de factorii explicați mai jos.

Nu toți carbohidrații sunt la fel și nici nu sunt absorbiți sau oxidați în același mod în organism. Astfel, și datorită saturației transportatorilor săi la nivel intestinal, organismul este capabil să oxideze aproximativ 60 g de glucoză pe oră de efort. S-a demonstrat că folosind un amestec de carbohidrați cu diferiți transportatori, rata de oxidare a carbohidraților pe oră ar putea ajunge la 90 și până la 120 g, așa cum arată unele studii.

Recomandarea generală este aceea că o combinație de 60 g de glucoză sau lanțuri de glucoză împreună cu 30 g de fructoză ar îmbunătăți performanța la probele sportive de mai mult de două ore.

Care ar fi doza recomandată și tipul de carbohidrați pentru probele de scurtă durată?

În cazul probelor sportive care durează între 30 și 75 de minute, s-ar putea să nu fie necesar să luați niciun tip de carbohidrați sau, dacă este necesar, ar fi suficiente doze mici sau gel cu carbohidrați.

Când durata probei crește la 1-2 ore, recomandările științifice indică faptul că furnizarea a 30 g de carbohidrați (de la un singur transportor sau combinate) ar putea îmbunătăți performanța.

Pe măsură ce crește durata probei, crește și aportul de carbohidrați necesar. Astfel, în probele cu o durată între 2 și 3 ore, sportivul ar putea crește până la aproximativ 60 g de carbohidrați pe oră (de la un singur transportor sau combinat) iar în probele care durează mai mult de 2,5 ore, ar fi esențial să combine diferiți carbohidrați cu diferiți transportatori, ajungând la 90 g de carbohidrați pe ora.

În cadrul acestor recomandări, este necesar să se evalueze caracteristicile personale ale fiecărui sportiv, rezervele de glicogen ale acestuia înainte de competiție, intensitatea la care urmează să concureze, condițiile de mediu.

Articol: Victory Endurance

Recomandări WEIDER:

Publicat pe de

Ce se întâmplă când mâncăm carbohidrați noaptea?

Ce se întâmplă când mâncăm carbohidrați noaptea? Cu toții am auzit că consumul de carbohidrați pe timp de noapte poate provoca creșterea grăsimiii corporale.

Corpurile noastre sunt adaptabile și inteligente, iar pierderea sau creșterea în greutate depinde de o varietate de factori, de la nivelul de activitate fizică până la cantitatea și tipul de calorii consumate.

Ce se întâmplă când mâncăm carbohidrați noaptea?

Logica din spatele acestui lucru este că atunci când mergem la culcare, caloriile pe care le consumăm nu vor fi arse și, prin urmare, se vor transforma în grăsimi. Dar dovezile științifice arată că rata noastră metabolică crește atunci când suntem în faza REM a somnului. De asemenea, noaptea corpul nostru lucrează la repararea țesuturilor și la creșterea mușchilor în timp ce dormim, astfel încât metabolismul nostru nu este complet în repaus. Desigur, asta dacă ești o persoană activă în timpul zilei.

Un alt motiv pentru care consumul de carbohidrați noaptea poate fi benefic este echilibrul cortizolului din sânge. Cortizolul este un hormon de stres care, în doze normale, este necesar și benefic, acesta reglând ciclurile de somn, ajutând organismul să folosească carbohidrații, grăsimile și proteinele, reducând inflamația din organism și, totodată, controlând nivelul de glucoză din sânge. Dar, atunci când este crescut, inhibă pierderea de grăsime corporală și/sau creșterea de masă musculare.

Sensibilitatea la insulină

Există, de asemenea, problema sensibilității la insulină și a toleranței la glucoză. Nivelurile de glucoză și insulină rămân crescute mai mult timp noaptea, comparativ cu dimineață. Dar, deși pare mai rău noaptea (comparativ cu mâncatul dimineața), – postul peste noapte poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină.

Prin urmare, o comparație corectă între o masă de la mijlocul zilei față de o masă de noapte târziu – nu există nicio diferență în sensibilitatea la insulină. Adică, se pare că sensibilitatea la insulină nu este afectată noaptea, ci este pur și simplu îmbunătățită de un post peste noapte.

Concluzii

Corpul nostru nu are un program controlat care măsoară de la ce oră începem să acumulăm grăsime abdominală. Compoziția corpului tău este definită de setul de alimente care se consumă în timpul zilei, plus echilibrul de nutrienți ingerați și de alți factori precum somnul, exercițiile fizice, activitatea zilnică, stresul. Nu doar din consumul de carbohidrați sau orice aliment pe care îl consumi noaptea.

Problema este că mâncatul pe timp de noapte este adesea asociat cu alimentația emoțională și compulsivă. Îl folosim chiar și pentru a ne relaxa, iar aici alegem alimente nesănătoase, lăsând deoparte cele care ar trebui consumate: legume, fructe, leguminoase, cartofi, cartofi dulci, orez, cereale integrale, iaurt. Toate acestea se încadrează în categoria alimentelor de calitate pentru orice moment al zilei atâta timp cât există un echilibru.

Sper ca ti-a placut!

Studiu despre rata metabolică și utilizarea „combustibilului”… » https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19394978/

Articol: weider.es

Recomandari WEIDER:

Publicat pe de

Ce sunt macronutrienții?

Ce sunt macronutrienții? Nutrienții de care corpul tău are nevoie pentru îndeplinirea funcțiilor vitale se împart în 2 categorii: macronutrienți și micronutrienți. Macronutrienții sunt cei de care organismul are nevoie în cantități mari, mai precis: carbohidrați, proteine și grăsimi. 

Proteine

Sau mai degrabă, aminoacizii care alcătuiesc proteinele sunt folosiți în sinteza proteinelor în mușchi și alte țesuturi ale corpului.

Acest lucru este deosebit de important pentru sportivi!

Pentru a câștiga masa musculară, sau pur și simplu a o menține, precum și pentru a vă recupera corespunzător pentru ședințele ulterioare, este important să consumați suficiente proteine.

Gama optimă de aport de proteine ​​este destul de controversată; cu toate acestea, conform studiilor recente, un interval de 1,2 până la 2,0 grame per kg de greutate este suficient pentru sportivi. Asta nu înseamnă că 2 grame pe kg de greutate este limita, deoarece va depinde de antrenamentul pe care îl are fiecare persoană și de obiectivele compoziției corporale și de performanță.

Grăsimi

Este o parte esențială a oricărui plan nutrițional, iar eliminarea grăsimilor din alimentație ar putea avea multe consecințe negative asupra sănătății. Grăsimea este folosită în absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E, K. De asemenea, este implicată în reglarea hormonilor și a sănătății celulelor.

În general, acestea ar trebui să îndeplinească cel puțin cerințele minime de sănătate, cu o gamă de cel puțin 20% din totalul caloric zilnic.

Carbohidrați

Carbohidrații sunt sursa preferată de energie a organismului, deoarece sunt descompuși și absorbiți mai eficient și mai ușor decât alți macronutrienți. Carbohidrații se găsesc în multe alimente diferite și variază de la carbohidrați complecși până la carbohidrați simpli, cum ar fi zaharurile. Prin urmare, cele mai sănătoase surse de carbohidrați includ cereale, fructe, lactate și legume, iar formele rafinate de carbohidrați includ alimente precum prăjiturile, deserturile, ciocolata și înghețata.

Totuși, aici avem și curmale sau fructe deshidratate care sunt totuși carbohidrați simpli (glucoză), dar naturali.

Dar nu ti-as da o cantitate anume, practic pentru ca va depinde, ca si proteinele, de antrenamentul care pe care il faci, activitatea zilnica, compozitia corporala etc.

Unde putem găsi macronutrienți?

În general, majoritatea alimentelor conțin o combinație de macronutrienți, nu doar grăsimi, proteine ​​sau carbohidrați. De exemplu, deși carbohidrații sunt principalul macronutrient din linte, ei conțin și proteine.

  • Grăsimi: unt, uleiuri, lactate, avocado, nuci și semințe, măsline. Cele mai hrănitoare opțiuni: ulei de măsline extravirgin, pește gras, ulei de cocos, avocado, nuci și alune, semințe, măsline.
  • Carbohidrați: Cereale (atât cereale integrale, cât și rafinate), legume (amidonoase și fără amidon), produse lactate, leguminoase, fructe, cartofi, cartofi dulci, cereale integrale etc.
  • Proteine: carne, peste, pasare, oua, nuci, leguminoase, seminte, produse lactate, fasole, tofu, tempeh.

Deseori se spune că anumiți nutrienți au numai proprietăți rele sau bune și mulți sunt în general demonizați. Dar adevărul este că toți macro și micronutrienții joacă un rol important în organism și sunt esențiali pentru corpul uman și pot lucra împreună eficient.

Articol: Stefy Activa – Nutriționist

Recomandari WEIDER:

Publicat pe de

Nu elimina carbohidrații din dieta ta

Dacă ai crezut că pentru a pierde în greutate trebuie să elimini toți carbohidrații, te înșeli. Nu toți carbohidrații îngrașă, de fapt cantitățile sunt cele care realizează acest lucru. Totuși, aici vă spun tot ce trebuie să știți despre acei carbohidrați care sunt ideali pentru a vă ajuta să pierdeți grăsimea și pentru a adăuga varietate dietei.

Cu toții cunoaștem reputația carbohidraților, aceștia provoacă o creștere a zahărului din sânge și o creștere bruscă a insulinei care duce la o creștere a stocării de grăsime în abdomen. Și în timp, există riscul de a dezvolta diabet de tip 2, boli de inimă și hipertensiune arterială.

Ei bine, toate acestea sunt adevărate, dar povestea este puțin mai complicată pentru că nu toți carbohidrații sunt la fel și… totul depinde întotdeauna de cantitățile pe care le consumi. De fapt, cerealele integrale, sau carbohidrații neprocesați cu fibre, sunt absorbiți lent și oferă o cantitate de energie pe care mușchii o utilizează timp de câteva ore. Din experiența mea, consumul acestor tipuri de carbohidrați poate chiar reduce pofta de zahăr, anxietatea și poate ajuta la prevenirea gustărilor târzii.

Deci care sunt carbohidrații „magici” care nu te îngrașă?

1. Fructele

Unele diete spun despre fructe că sunt rele, mai ales noaptea, datorită concentrațiilor relativ mari de zahăr (fructoză) în comparație cu alte alimente. Cu toate acestea, până acum nu există un studiu care să arate că fructul este de vină că acumulezi grăsime abdominală, dimpotrivă, este esențial în toate dietele pentru slăbit. În plus, întregul fruct conține o cantitate mare de fibre care încetinește absorbția fructozei și, prin urmare, nu se generează vârfuri bruște de insulină. Sunt alimente care te satură și, de asemenea, conțin antioxidanți, vitamine și minerale.

2. Leguminoasele

Linte, fasole, năut. Toate sunt bogate în carbohidrați, dar cu o porție substanțială de fibre, ceea ce face ca răspunsul glicemic (adică răspunsul glicemiei din corpul nostru) să fie diminuat. Sunt o sursă excelentă de proteine, pentru vegetarieni sau vegani, dar și de fier și minerale esențiale.

3. Ovăzul

Una dintre cele mai complete și sănătoase cereale. Bogat în carbohidrați, fibre, proteine ​​vegetale, vitamine, minerale și antioxidanți. Oferă carbohidrați cu indice glicemic scăzut, adică energie susținută și, de asemenea, un conținut ridicat de fibre atât insolubile, cât și solubile, care ajută atât tranzitul intestinal și previn constipația.

Unul dintre cele mai mari beneficii pe care le are – in cazul pierdereii în greutate – este că oferă o senzație mare de sațietate și reduce anxietățile. De exemplu, făina de ovăz este perfecta pentru a adăuga gust bun și sănătos dietei tale.

4. Produse lactate

De exemplu, iaurtul simplu de vacă este o sursă bună de proteine ​​de înaltă calitate, cu toate acestea, oamenii tind să elimine lactatele din cauza lactozei (zahărul din lapte). Trebuie să fie clar că lactoza nu este același lucru cu zahărul obisnuit. S-a dovedit că produsele lactate – atâta timp cât nu sunt imbogatite cu zahar – contribuie la pierderea grăsimii corporale în orice dietă de slăbire.

La fel, contribuie la sațietate și sunt o gustare perfectă înainte de culcare datorită cazeiinei, care este o proteină cu absorbție foarte lentă.

5. Ortografiat

Este un tip de grâu care nu a fost manipulat sau încrucișat cu alte soiuri, una dintre cerealele cu cea mai mare cantitate de proteine ​​(14,7%), alături de fibre. De asemenea, conține triptofan care contribuie la bunăstarea mentală și emoțională. Și este bogat în acizi grași esențiali care sunt foarte importanți pentru funcționarea creierului.

6. Quinoa

Din punct de vedere tehnic, o sămânță și nu o cereala. Quinoa este o sursă bună de proteine ​​și fibre și are un indice glicemic foarte scăzut. Este, de asemenea, bogata în fier, are un profil complet de aminoacizi (excelent pentru vegetarieni și vegani). Datorită aromei și proprietăților sale, este o alternativă perfectă la orez, deoarece se gătește la fel și are o valoare nutritivă foarte mare.

7. Orezul brun și Basmati

Mulți oameni spun că nu le place orezul brun sau basmati, dar gătit corespunzător poate fi un plus la aproape orice masă. O porție mică de orez brun vă poate face orice mâncare vegana mai satisfăcătoare, fără a forța creșterea mare a zahărului din sânge (pe care l-ați obține din consumul de cartofi prăjiți).

Ambele contin amidon rezistent care ajuta la sanatatea colonului, ne hraneste flora intestinala, reduce pofta de mancare si nu creste insulina din sange.

8. Cartofii

Acest lucru poate fi o surpriză, dar cantitățile moderate de cartofi gătiți în uleiuri sănătoase (uleiuri vegetale neprocesate) nu vă vor face să vă îngrașiți. Cartofii sunt de fapt bogati in fier, vitamina C, vitamina B6 si minerale. De asemenea, conțin amidon rezistent, un tip de fibră care hrănește bacteriile din intestin și, prin urmare, îmbunătățește sănătatea digestivă.

!!!Poti tine o dieta pentru a pierde în greutate fără a fi nevoie să elimini toți carbohidrații! Totul depinde – întotdeauna – de cantitățile pe care le consumi!

Nutritionist: Stefy Activa

Recomandari WEIDER:

Publicat pe de

Carbohidrați care nu îngrașă!

Carbohidrați care nu îngrașă!

Vacanța se apropie și, ca în fiecare an, încercăm să slăbim rapid și eficient pentru a arăta o formă fizică de invidiat pe plajă.

Unul dintre cele mai frecvente gânduri este cu siguranță acesta: „Pentru a slăbi trebuie să elimin complet carbohidrații din dieta mea…” nimic mai rău! Nu toți carbohidrații îngrășează! În acest articol vă vom spune tot ce trebuie să știți despre acei carbohidrați care vă vor ajuta să slăbiți și să vă faceți dieta mai variată.

Când vine vorba de pierderea în greutate, toată lumea știe că carbohidrații provoacă vârfuri glicemice și un răspuns la insulină și atunci când se întâmplă acest lucru, grăsimea este „acumulată” în zona abdomenului. În plus, dacă aportul acestui nutrient este prea mare, se poate dezvolta rezistență la insulină și riscul apariției diabetului de tip 2.

Toate acestea sunt adevărate, dar nu este atât de simplu. De fapt, nu toți carbohidrații sunt la fel și efectul lor depinde foarte mult de cantitatea consumată. De exemplu, cerealele integrale sunt bogate în fibre și furnizează o cantitate mică, dar constantă de energie pe parcursul zilei (deoarece sunt absorbite încet)…

Deci, care sunt carbohidrații care împiedică acumularea de grăsimi? Să vedem!

1. Fructele

Datorită nivelurilor ridicate de fructoză, sunt adesea privite negativ – dar nu există dovezi științifice prin care, acestea, determină acumularea grăsimilor. Într-adevăr, sunt esențiale în toate dietele, deoarece, datorită conținutului ridicat de fibre, încetinesc viteza de absorbție a zahărului, prevenind vârfurile de insulină. În plus, sunt o sursă importantă de vitamine, minerale și antioxidanți.

2. Leguminoasele

Linte, fasole, naut etc. toate au un conținut ridicat de carbohidrați, dar și de fibre, ceea ce reduce răspunsul nostru glicemic. În plus, acestea sunt surse excelente de proteine pentru vegetarieni și vegani și sunt bogate în fier și alte minerale.

3. Ovăzul

Este una dintre cele mai complete și sănătoase cereale, bogată în carbohidrați, fibre, proteine vegetale, vitamine, minerale și antioxidanți. Oferă carbohidrați cu indice glicemic scăzut, care asigură o doză continuă de energie. Unul dintre cele mai mari beneficii pe care le oferă ovăzul în pierderea în greutate este că promovează senzația de sațietate și reduce apariția „poftelor”.

4. Produse lactate

Iaurtul, de exemplu, este o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate. Cu toate acestea, datorită conținutului de lactoză (zahărul conținut în lapte), produsele lactate sunt adesea eliminate din diete. Dar trebuie să ținem cont de faptul că lactoza nu este la fel ca zahărul. În plus, produsele lactate s-au dovedit a contribui la pierderea de grăsime. În cele din urmă, conținând cazeină, o proteină cu absorbție lentă, produsele lactate promovează un sentiment de sațietate și sunt excelente în cadrul unei gustări de seară.

5. Spelta

Este un tip de grâu care nu a fost manipulat sau modificat cu alte soiuri. Are un conținut ridicat de proteine (14,7%) și fibre. De asemenea, este bogat în triptofan, un precursor esențial al aminoacizilor serotoninei, care promovează bunăstarea mentală și emoțională. În cele din urmă, conține cantități abundente de acizi grași esențiali, care sunt importanți pentru funcția creierului.

6. Quinoa

Tehnic este o sămânță, nu un bob. Este o sursă bună de proteine și fibre și are un indice glicemic scăzut. Bogat în fier și cu un profil complet de aminoacizi, este ideal pentru vegani și vegetarieni. Poate fi folosit ca alternativă la orez, pregătindu-l în același mod.

7. Orez brun și orez basmati

Multora nu le plac aceste soiuri, dar dacă sunt preparate corespunzător, pot deveni un plus excelent pentru toate felurile de mâncare vegetariene, făcându-le mai complete. De asemenea, controlează bine vârfurile de glucoză din sânge.

8. Cartofi

Acest lucru îi va uimi pe mulți, dar o cantitate moderată de cartofi fierți cu uleiuri vegetale sănătoase (neprelucrate) nu vă va îngrașa. Cartofii sunt bogați în fier, vitamina C, vitamina B6 și minerale. În plus, acest tubercul conține o cantitate bună de amidon care favorizează sănătatea bacteriilor intestinale și ajută la digestie.

Acum știi ce tipuri de carbohidrați poți folosi în dietele tale, fără teama de a acumula grăsimi… încearcă-le și folosește-le pentru a inventa feluri de mâncare noi și a-ți îmbunătăți dieta, fără a te priva de nutrienți importanți.

Autor: weider.ro

Recomandari WEIDER: