Etichetă: Albus de ou

VALOAREA NUTRIȚIONALĂ A OULUI (I)

VALOAREA NUTRIȚIONALĂ A OULUI (II)

Descoperă beneficiile pe care ți le poate aduce acest super aliment – OUL. Inițial, a fost considerat un aliment de bază datorită valorii sale nutriționale ridicate (în anii 1950) iar ulterior, în anii 1970-80, s-a considerat că  ar trebui redus consumul acestuia din cauza unui posibil efect dăunător asupra sănătății. În prezent și încă din anul 2000, oul este considerat un aliment fundamental, prezentând efecte benefice pentru sănătate.

Cum se păstrează ouăle

• a. Cumpărați ouă cu coaja intactă și fără murdărie aparentă.
• b. Respectați dozele recomandate și păstrați întotdeauna ouăle la frigider.
• c. Se consumă întotdeauna după preparare sau se păstrează la frigider pentru o perioadă scurtă de timp.
• d. Maioneza si alte sosuri similare trebuie preparate cu o igienă extremă și adăugând mereu lămâie sau oțet.
• e. Manipulați cu grijă ouăle care urmează să fie bătute, gătite sau servite, pentru a evita contactul cu coaja.

OUL CA ALIMENT FUNCȚIONAL

Am putea evidenția câteva componente ale oului cu proprietăți pozitive pentru sănătate.

• a. Caroteni: neutralizarea radicalilor liberi, prevenind astfel deteriorarea celulelor. Conținutul și proprietățile sale variază în funcție de caroten.
• b. Luteina si Zeaxantină: favorizează menținerea funcției vizuale.
• C. Vitamina E: neutralizează radicalii liberi. Conținutul său în ou poate fi crescut prin adăugarea unui supliment în furaj.
• D. Acizi grași ω-3 (DHA/EPA): reduc riscul bolilor cardiovasculare. Îmbunătățirea funcțiilor vizuale și mentale.
• E. Colina: favorizează întreținerea și îmbunătățește funcțiile cognitive, în special memoria.

Tabelele nutriționale

Conținutul de aminoacizi, exprimat în mg/ou de 50g

Aminoacid	gălbenuș	albuș	întreg
Acid glutamic	850	520	330
Cisteină	150	100	50
Fenilalanină	350	230	120
Glicol	220	140	80
Histidină	160	90	70
Isoleucină	360	210	150
Leucină	570	330	240
Lizina	450	250	200
Metionină	210	150	60
Proline	260	150	110
Serina	500	270	230
Tirozina	280	160	120
Treonină	320	180	140
Triptofan	110	70	40
Valina	430	270	160

Compoziția nutrițională a oului preparat

	Ou proaspăt	Ou fiert	Ou prăjit în ulei	Omletă
Apa	75,8	75,7	70,3	71,7
Energie (Kcal)	145	145	184	171
Proteína	12,5	12,5	13,4	14,6
Grasimi	10,5	10,5	14,5	12,5
ACS	3,1	3,1	4,3	3,7
AGMI	4,2	4,2	5,8	5
AGPI	1,3	1,3	2	1,5
Colesterol	380	380	400	350
Retinol	200	200	220	225
Vit E (eq)	1,2	1,2	1,2	1
Vit-B1	0,08	0,08	0,07	0,06
Vit-B2	0,46	0,35	0,41	0,35
Vit-B6	0,12	0,12	0,14	0,1
Vit-B12	1,6	1,2	1,2	1,3
Folat	60	60	42	30

Articol: weider

Recomandări WEIDER:

VALOAREA NUTRIȚIONALĂ A OULUI (I)

VALOAREA NUTRIȚIONALĂ A OULUI (II)

Descoperă beneficiile pe care ți le poate aduce acest super aliment – OUL. Inițial, a fost considerat un aliment de bază datorită valorii sale nutriționale ridicate (în anii 1950) iar ulterior, în anii 1970-80, s-a considerat că ar trebui redus consumul acestuia din cauza unui posibil efect dăunător asupra sănătății. Încă din anii 2000, oul a început să fie considerat un aliment fundamental, prezentând efecte benefice pentru sănătate.

COMPOZIȚIA ȘI VALOAREA NUTRIȚIONALĂ A OULUI

Oul este un aliment eterogen compus din: coajă, gălbenuș și albuș.

Valoarea nutritivă a oului:

Gălbenuș de ou: 47% apă, 16% proteine, 34% grăsimi, 0,6% carbohidrați
Albuș de ou: 88% apă, 10% proteine, 0,03% grăsimi, 0,8% carbohidrați.

A. Proteină

Conținutul procentual de proteine ​​din ou (12%) este puțin mai mic decât cel al altor alimente proteice precum carnea (20%) și peștele (18%). Această proteină este distribuită eterogen între albuș și gălbenuș, albușul fiind eminamente proteic, în timp ce gălbenușul conține, pe lângă proteine, întreaga fracțiune lipidică a oului.

B. Lipide

Compoziția acizilor grași este favorabilă deoarece există un echilibru perfect între grăsimile saturate și nesaturate cu un raport AGI/AGS de 1,77. Acest raport este mai bun decât la marea majoritatea cărnurilor (0,88 la miel, 1,12 la vită, 1,36 la porc).

Pe de altă parte, oul are un conținut ridicat de colesterol (400mg/100g).

În cele din urmă, este de remarcat în special faptul că fracția de acizi grași este modificabilă prin dietă. În ultimii ani, au apărut ouă îmbogățite în PUFA n-3 cu lanț lung (omega-3), precum EPA și DHA. Acest lucru a fost realizat cu furaje îmbogățite în acești acizi grași.

c. Minerale

Pentru a lua în considerare valoarea nutritivă a oului în raport cu mineralele, vom folosi cantitățile zilnice recomandate (DZR). Dacă se consumă 2 ouă mari (120g) se acoperă necesarul zilnic în proporție de 8% pentru fier și zinc, 16% pentru fosfor, 11% pentru calciu, 4%  pentru magneziu și 34% pentru seleniu.

d. Vitamine

Oul este unul dintre alimentele care reunește cele mai importante concentrații de vitamine atât solubile în apă, cât și liposolubile. Toate vitaminele liposolubile au valori ridicate, în special K (62% din CDR) și au o capacitate mare de acumulare, conform furajelor. Într-o măsură mai mică este prezentă și vitamina B2 (30%) și vitaminele A, D, B12, dar și acidul folic care variază între 12 și 16%.

Compoziția variabilă a ouălor

Diverși factori pot induce modificări în calitatea oului, fiind afectată atât compoziția chimică cât și valoarea nutritivă a acestora. Elementele care pot fi modificate prin hrănirea găinilor includ unele minerale (iod, fluor, mangan), unele vitamine (A, E, K, B1, B2, B12, biotină, pantotenat, folat) și unii acizi grași, în special nesaturați (oleic), linoleic și linolenic…).

CONSUMUL DE OUĂ ȘI COLESTEROLUL

Având în vedere recomandările de restricționare a aportului de ouă în anii 1970 și 1980, multe studii s-au dedicat stabilirii relației specifice dintre modificările consumului de ouă și impactul acestora asupra nivelului de colesterol plasmatic.

Concluziile privind efectele consumului de ouă indică faptul că, deși furnizează o cantitate mare de colesterol, acesta nu provoacă o creștere substanțială a colesterolului plasmatic și influența sa este neglijabilă asupra raportului LDL-colesterol (rău)/HDL-colesterol (bun).

CONSIDERAȚII IGIENICO-SANITARE

Oul, datorita structurii sale, este unul dintre cele mai sigure alimente. Din exterior spre interior există o serie întreagă de bariere care îl protejează de contaminarea externă. Prin urmare, este dificil ca oul să fie contaminat în timpul etapei de producție în fermă. Factorii de risc sunt cei care modifică structura cochiliei și a cuticulei exterioare. Din acest motiv, spălarea pentru îndepărtarea murdăriei nu este autorizată, deoarece ar îndepărta stratul care acoperă porii cochiliei de la intrarea microorganismelor.

Se știe că toxiinfecțiile alimentare, fie prin salmonella, fie prin alt microorganism, se datorează manipulării incorecte a ouălor proaspete și a celor care nu au suferit modificări termice. Germenii nu se găsesc niciodată în interiorul oului.

OUL CA ALIMENT FUNCȚIONAL

Am putea evidenția câteva componente ale oului cu proprietăți pozitive pentru sănătate.

• a) Caroteni: neutralizarea radicalilor liberi, prevenind astfel deteriorarea celulelor.
• b) Luteina si Zeaxantina: favorizează menținerea funcțiilor vizuale.
• c) Vitamina E: neutralizează radicalii liberi. Conținutul său în ou poate fi crescut prin adăugarea unui supliment în furaj.
• d) acizi grași OMEGA-3 (DHA/EPA): reduc riscul bolilor cardiovasculare. Îmbunătățesc funcțiile vizuale și mentale.
• e) Colina: favorizează întreținerea și îmbunătățește funcțiile cognitive, în special memoria.

Articol: weider

Recomandări WEIDER: